Italia se confruntă cu un val timpuriu de căldură, iar atenţia opiniei publice s-a concentrat până acum asupra impactului produs de secetă asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertilă.
Însă puţin mai la nord, Munţii Dolomiţi, o tragedie s-a produs duminică, atunci când un gheţar s-a prăbuşit pe muntele Marmolada, care, cu înălţimea sa de 3.343 de metri, este cel mai înalt pisc montan din acea regiune, ucigând cel puţin şapte persoane, potrivit celui mai recent bilanţ publicat de autorităţile italiene, citat luni după-amiază de DPA.
"Această vară din 2022 riscă să devină furtuna perfectă pentru gheţari", a declarat Giovanni Baccolo, un cercetător specializat în analize de mediu şi profesor de glaciologie la Universitatea Milano-Bicocca, menţionând totodată absenţa zăpezii din timpul iernii şi începutul deosebit de fierbinte al verii din acest an.
"Nimeni nu ar fi putut să se aştepte ca un gheţar precum cel de pe Marmolada să reacţioneze în acest fel. Este un fel de fosilă climatologică, iar gheţarii precum cel de pe Marmolada sunt consideraţi 'placizi', ne aşteptam ca ei doar să se retragă", a adăugat cercetătorul italian.
Temperaturile de pe vârful Marmolada, situate de obicei în jurul punctului de îngheţ pe timpul verii, au ajuns sâmbătă la valoarea de 10 grade Celsius, a anunţat weekendul trecut Luca Zaia, guvernatorul provinciei Veneto.
O uriaşă masă de gheaţă s-a prăbuşit în apropiere de Punta Rocca, pe o rută folosită de obicei de pasionaţii de drumeţii montane pentru a ajunge în vârful piscului Marmolada, au dezvăluit membrii unei echipe de salvamontişti din Munţii Alpi.
"Gheţarii de mare altitudine, precum Marmolada, sunt adeseori abrupţi şi se bazează pe temperaturi scăzute, sub pragul de zero grade Celsius, pentru a rămâne stabili", a declarat Poul Christoffersen, profesor de glaciologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
"Însă schimbările climatice înseamnă tot mai multă apă provenită din topirea gheţii, care eliberează o căldură ce încălzeşte gheaţa (formată dacă apa îngheaţă din nou) sau chiar mai rău decât asta: ridică gheţarul de pe roca aflată la baza lui şi provoacă o prăbuşire bruscă şi de neoprit", a adăugat el.
Profesorul Baccolo spune că pasionaţii de drumeţii care se îndreaptă spre regiunile montane pentru a scăpa de căldura verii ar trebui să fie atenţi în legătură cu zonele spre care se aventurează.
"Îi invit pe cei care merg spre regiuni montane înalte în această vară să dea dovadă de mai multă precauţie. Problema este că s-ar putea să nu mai fie suficient să 'citeşti' semnele unui gheţar aşa cum puteau fi ele interpretate până acum", a adăugat cercetătorul italian.
Meteo. Recorduri absolute de temperaturi caniculare pentru început de iulie
Meteorologii din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) au emis, duminică, o avertizare cod portocaliu pentru zonele joase din vestul şi nord-vestul ţării privind un val de căldură, fiind prognozate recorduri absolute de temperaturi ale acestei perioade.
Avertizarea este valabilă pentru luni şi marţi. Sunt vizate un val de căldură în intensificare şi disconfort termic accentuat.
Astfel, în zilele de luni (4 iulie) şi marţi (5 iulie), în zonele joase din vestul şi nord-vestul ţării valul de căldură se va intensifica, iar temperaturile (diurne şi nocturne) se vor apropia de recordurile absolute ale perioadei.
După-amiaza se vor înregistra frecvent valori de 36 - 38 de grade, iar noaptea nu vor coborî în general sub 18 - 22 de grade şi prin urmare disconfortul termic va fi accentuat.
De asemenea, luni, marţi şi miercuri va fi cod galben de caniculă în toată ţara, iar disconfortul termic va fi ridicat în zonele de câmpie şi de podiş, unde indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. În general temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 şi 36 de grade, iar cele minime între 17 şi 20 de grade.
Cum scăpăm de efectele valurilor de căldură?
Directorul de meteorologie operațională ANM,Gabriela Băncilă a vorbit despre efectele temperaturilor neobișnuit de ridicate, dar și despre măsurile care ar trebuie luate pentru a le reduce.
”Imaginați-vă că tot acest interval semnificativ cu temperaturi de peste 30 de grade, în decurs de 24 de ore, nu fac altceva decât să producă ceea ce se numește adevăratul stres termic asupra organismului, pentru că nu ne putem odihni, nu ne putem relaxa, nu există o atmosferă confortabilă nici pe timpul nopții. Ba mai mult, în marile aglomerări urbane, în timpul nopții blocurile, clădirile radiază căldura înmagazinată peste zi, nu în decursul a 2-3 ore după amiaza, ci în decursul a 10-12 ore cu valori de peste 30 de grade.
Aceste nuanțe sunt foarte importante în momentul în care suntem atenți la prognoza meteorologică, pentru că 35 de grade preț de 30 de minute, față de 35 sau 34 de grade în decurs de 2 ore cu o creștere lentă și urmată de o scădere lentă a temperaturii, produc un efect, un disconfort mult mai accentuat decât 20 de minute cu 35 de grade sau poate chiar 40 de grade într-o masă de aer uscat”, a declarat Gabriela Băncilă, directorul de meteorologie operațională ANM.
Întrebată de către jurnalistul Val Vâlcu dacă izolarea clădirilor ar diminua acest efect, Gabriela Băncilă a răspuns:
”Cu siguranță. Toate măsurile pe care ar trebui să le luăm noi ca societate pentru adaptarea la schimbările climatice, printre care această izolare a clădirilor. De asemenea, creșterea zonelor verzi nu face altceva decât să diminueze din acest efect pe care fie valurile de căldură, fie valurile de frig îl pot avea asupra noastră.
Nu este vorba doar despre disconfortul termic, ci și despre disconfortul financiar, pentru că toate aceste lucruri se traduc în bani și produc efecte asupra vieții noastre de zi cu zi, mai ales în perioada pe care o traversăm și mai ales din perspectiva faptului că intensificarea maselor de aer cald peste Europa, lucru care se poate întâmpla și la noi în țară și la începutul lunii iulie, să se traducă prin costuri mai mari la energie, prin faptul că există deja țări europene care au limitat temperatura setată la aparatul de aer condiționat, tocmai pentru ca diferențele dintre temperatura interioară și cea exterioară să nu fie foarte mari, lucru care ar conduce la un consum foarte mare de energie, la costuri mari, la colapsuri și așa mai departe”, a concluzionat Gabriela Băncilă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
