Prognozele climatologilor arată că iarna 2025–2026 are mari șanse să fie mai rece decât cele din ultimii ani în Statele Unite, Canada și, parțial, în Europa. Analizele bazate pe analogii climatice — adică pe compararea condițiilor actuale ale oceanelor și atmosferei cu ani similari din trecut — indică o posibilă revenire a unei ierni „clasice”, cu temperaturi scăzute și episoade de ninsoare frecvente, potrivit severe-weather.eu.

Ce înseamnă o prognoză „analogică”

Pentru a face o astfel de estimare, specialiștii compară situația meteorologică actuală la nivel global cu alte perioade din ultimele decenii care au avut condiții similare. Apoi analizează cum au fost iernile din acei ani — reci, blânde, umede sau uscate — și folosesc aceste informații pentru a contura o tendință probabilă pentru iarna viitoare.

Factorul oceanic: revenirea La Niña

Unul dintre principalii factori care influențează iarna viitoare este fenomenul ENSO (El Niño – Southern Oscillation), care alternează între faze calde (El Niño) și reci (La Niña) ale Oceanului Pacific. În acest moment, se observă o răcire treptată a apelor din zona tropicală a Pacificului — semnul clar al unei noi faze La Niña.

Potrivit datelor NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA), această fază rece va persista pe tot parcursul iernii 2025–2026, deși într-o formă mai slabă. La Niña influențează distribuția presiunii atmosferice și traiectoria curenților de aer, determinând adesea ierni mai reci și mai instabile în America de Nord și, uneori, și în Europa de Nord.

În trecut, iernile dominate de La Niña au adus:

temperaturi mai scăzute în vestul și centrul Canadei, precum și în nordul și estul Statelor Unite;
mai multă zăpadă în regiunile nordice și nord-estice ale Americii de Nord;
vreme mai blândă în sud-vestul SUA și în estul Canadei.

Dacă tendința se confirmă, și Europa ar putea resimți efecte similare — mai ales în nord și est, unde aerul rece polar ar putea coborî mai frecvent.

Al doilea factor: vânturile din stratosferă (QBO)

Un alt element cheie pentru prognoza iernii este Oscilația Cvasi-Bienală (QBO) — un fenomen atmosferic care alternează direcția vânturilor de la ecuator, la mare altitudine, la fiecare aproximativ 17 luni.

În prezent, QBO se află într-o fază „negativă” (cu vânturi estice), iar această configurație tinde să slăbească vortexul polar, adică circulația atmosferică de mare altitudine care „ține” aerul rece concentrat în zona Arcticii. Când vortexul polar se destabilizează, masele de aer arctic se pot revărsa mai ușor spre latitudinile sudice — adică spre America de Nord și Europa.

Legătura dintre ocean și atmosferă

Fenomenele La Niña și QBO interacționează între ele și influențează modul în care se formează și circulă sistemele de presiune. În anii când ambele se combină într-un anumit mod — așa cum se întâmplă acum — există o probabilitate crescută de:

episoade de frig intens în nordul emisferei nordice;
ninsori abundente în regiunile temperate;
vreme mai instabilă la începutul și sfârșitul iernii.

Concluzie: o iarnă mai rece și mai „activă”

Pe scurt, datele actuale ale climatologilor arată că iarna 2025–2026 ar putea fi una de tip clasic, cu aer rece mai prezent în emisfera nordică, în special în America de Nord, dar cu posibile influențe și în Europa Centrală și de Est.

Dacă prognoza se confirmă, ne putem aștepta la:

o revenire a ninsorilor frecvente, mai ales în nordul continentului european;
temperaturi sub mediile normale pentru sezon, în special în ianuarie și februarie;
și la o ierni mai dinamice, cu variații bruște între episoade de frig și perioade mai blânde.