"Astăzi, pentru a treia oară în istorie, Regele este din nou în Parlamentul României, alături de noi şi în mijlocul nostru. Este prezent în gândul nostru, în credinţa noastră în democraţie, în speranţele pe care ni le punem în viitorul naţiunii noastre. De această dată, Mihai al României nu va mai părăsi Parlamentul, va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră ca o sursă de inspiraţie, ca un reper moral de neclintit, ca un îndemn permanent la curaj şi tărie de caracter. Nu i-a fost dat Regelui Mihai să poarte în împrejurări oficiale coroana de oţel a României şi nici să stea pe tronul regal într-o ceremonie solemnă. Am însă convingerea că Regele poartă acum pe frunte, în împărăţia cerului, cununa celor drepţi, după cum am convingerea că aici, pe pământ românesc, memoria noastră colectivă va fi de acum înainte tronul pe care Mihai I al României va rămâne pururi aşezat", a declarat preşedintele Senatului, în şedinţa Camerelor reunite, dedicată memoriei fostului suveran.
Şeful Senatului a subliniat că o "istorie vitregă şi violentă" nu i-a îngăduit Regelui Mihai să îşi îndeplinească atribuţia constituţională de a deschide în fiecare an lucrările Legislativului.
"Constatarea este surprinzătoare pentru un monarh constituţional a cărui autoritate a izvorât din voinţa naţională exprimată în Parlament. De obicei - şi aşa s-a întâmplat şi la noi în trecut, vreme de multe decenii - regii deschid în fiecare an lucrările Parlamentului şi adresează acestuia un mesaj al Tronului, ce cuprinde programul Guvernului pentru următorul an. O istorie vitregă şi violentă nu i-a îngăduit Regelui Mihai să îşi îndeplinească această atribuţie constituţională", a precizat Tăriceanu.
În acest sens, el a menţionat că Regele a venit pentru prima dată în Parlament la începutul iernii anului 1946, pentru a deschide lucrările Legislativului ales la acea vreme.
"Începea atunci un anotimp istoric aspru, care a durat patru decenii. Alegerile, oricât de controversat le-a fost rezultatul, fuseseră posibile datorită actului de curaj al Regelui de la 23 august 1944. Atunci, în acord cu partidele politice şi bucurându-se de loialitatea Armatei, Regele Mihai I a pus capăt cu o îndrăzneală ce i-a atras admiraţia întregii lumi libere regimului politic autoritar ce târâse România într-un război absurd, împotriva democraţiilor liberale. Speranţa care a mobilizat atunci energia Regelui a fost aceea că România va deveni ea însăşi, după înlăturarea dictaturii, o democraţie liberală, o ţară de cetăţeni liberi şi egali. Din păcate, nu a fost să fie aşa. Ocupaţia străină, trădarea unei părţi a elitelor, propaganda ipocrită şi un aparat represiv nemilos au împins curând România într-o altă dictatură şi au dus ţara în zodia totalitarismului", a precizat el.
Tăriceanu a reamintit că Regele a fost prezent pentru a doua oară în Parlament pe 25 octombrie 2011
"Voi fi mereu mândru că am fost cel care, împreună cu colegul meu Puiu Haşotti, am iniţiat atunci invitarea Regelui în forul reprezentativ suprem al ţării noastre. Regele a rostit cu acel prilej un memorabil discurs, aducând în vremea noastră valorile democratice pe care le-a întrupat în 1944. Nu a fost însă un discurs retrospectiv, ci din nou un manifest al speranţei, o mărturie a credinţei nestrămutate a Regelui în virtuţile şi destinul poporului român", a declarat el.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
