Reformă pensii speciale: ÎCCJ sesizează CCR, vot în unanimitate. Ce invocă magistrații - document

Autor: Roxana Neagu

UPDATE: ÎCCJ consideră, conform sesizării către CCR, că nu a fost demonstrat caracterul de urgență a proiectulu sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, dar și că: 

• legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității consacrate de art. 1 alin (3) și (5) din Constituție. 
• legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.
• anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
• legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției.
• legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.

Vezi aici DOCUMENTUL: Ce invocă ÎCCJ la CCR cu privire la reforma pensiilor speciale

Reforma pensiilor speciale, în noua formulă negociată de Guvernul Bolojan, ajunge pe masa CCR. ÎCCJ a luat decizia sesizării în unanimitate. 

”Decizia adoptată este sesizarea CCR adoptată în unanimitate: 102 judecători din 102 prezenți” arată ultimele informații de la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Ilie Bolojan, premierul României, și-a asumat, în urmă cu trei zile, în 2 decembrie 2025, reforma pensiilor speciale, într-o formulă atenuată față de prima variantă. De această dată, a avut și avizul CSM, chiar dacă negativ.  

Se pare că nici această variantă nu este pe placul magistraților, în contextul pensiilor speciale. ÎCCJ urmează să vină cu clarificări. 

Pensiile speciale: pe ce și-a asumat răspunderea Guvernul Bolojan

”Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.

Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani - astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net; astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.

Acest proiect răspunde la trei aspecte importante. În primul rând, la un aspect de inechitate socială, pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări, în aceste sisteme, la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.

Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecaţi din țară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională, la 48-50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani” a spus premierul, în fața Parlamentului. 

Ce a adus nou modificarea reformei pensiilor speciale ale magistraților

Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan, respinsă de Curtea Constituțională. 

Perioada de tranziție însă, a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.