Reforma pensiilor magistraților, asumată de Bolojan cu huiduieli - ”Demisia”. Bogdan Chirieac: A înnebunit societatea românească

Autor: Roxana Neagu

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților îndreaptă o inechitate socială, dar, în același timp, creează premisele unui sistem de pensii sustenabil și răspunde unui angajament luat de țara noastră prin PNRR.

UPDATE:

Ilie Bolojan:

„Domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor parlamentari,

Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.

Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani - astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net; astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.

Acest proiect răspunde la trei aspecte importante. În primul rând, la un aspect de inechitate socială, pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări, în aceste sisteme, la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.

Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecaţi din țară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională, la 48-50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani.

Nu în ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea pe acest proiect de lege. Vă mulțumesc!”

Update 14:35: Premierul Ilie Bolojan a ajuns în Parlamentul României, în huiduielile funcționarilor care protestează pe holurile Parlamentului. I s-a urlat ”sărăcie” și ”demisia”, la intrarea în plenul Parlamentului. 

”Sindicatele din Parlamentul României au ieşit de nou la un protest spontan aici, pe holul Palatului Parlamentului, deoarece data trecută nu a stat niciun factor de decizie de vorbă cu noi pentru revendicările noastre. Deci, după o reformă începută şi finalizată, într-un final cu mai puţin personal specializat şi salarii diminuate începând de la 1 iulie, ne aşteptăm la o repunere în drepturi a angajaţilor noştri, deoarece volumul de muncă a crescut, personalul ne pleacă, iar noi n-am găsit soluţii decât să acceptăm ce spune Guvernul - că de la 1 ianuarie ne ia norma de hrană. Prin urmare, astăzi ne-am adunat aici să spunem un vot de blam domnului prim-ministru Bolojan şi întregului Guvern, în frunte cu ministrul Muncii, care a neglijat solicitările noastre până în prezent”, a declarat lidera sindicaliştilor, Angela Ghenciu, preşedintele Sindicatului Salariaţilor din Camera Deputaţilor.

România, paradisul magistraților

UPDATE: Analistul politic Bogdan Chirieac se așteaptă ca la CCR reforma pensiilor magistraților, în formula nouă, să pice. Se bazează pe precedent și mult invocata independență a magistraților, care, cumva, ar fi în strânsă legătură cu valoarea pensiilor.

”România are cele mai generoase pensii speciale pentru magistrați dintre țările care au acest sistem. În UE, 17 state nu au pensii speciale pentru magistrați. 10 au, dar la cuantumuri mult mai reduse. În plus, România mai are cea mai redusă vârstă de pensionare pentru magistrați din UE” a punctat analistul politic DCNews, la B1TV.

”A înnebunit societatea românească”

Însă, în ciuda situației expuse, Bogdan Chirieac se așteaptă ca judecătorii CCR să respingă modificările asumate de Guvern. ”Nu știu care este soluția, probabil că o modificare a Constituției” consideră analistul politic. 

”Adevărul că ideea pensiilor speciale pur și simplu a înnebunit societatea românească. Avem 250.000 de persoane, aproximativ, care primesc pensii speciale sau de serviciu și pensionare la vârste fragede, sub 50 de ani. Lucrul acesta a atomizat societatea românească și a vulnerabilizat instituții cheie de forță, dar și o putere a statului, cum este cea judecătorească” a punctat Bogdan Chirieac. Analistul politic a mai spus că totuși, în aceste condiții ”speciale”, puterea judecătorească este nefuncțională: ”Asta este problema. Dacă funcționa și câștiga respectul publicului, probabil că lumea nu era așa de nervoasă pe aceste pensii, atât de încrâncenată pe acestă sistem”, dând exemplul așteptării de ani pentru a stabili un termen, pe lângă termene lungi, sentințe ciudate și lipsa unei răspunderi reale a magistraților. 

Știrea inițială

Dacă ar reuși să treacă reforma pensiilor magistraților și de CCR și să se și aplice, premierul Ilie Bolojan ar îndeplini promisiuni vechi, de ani buni, făcute în campaniile electorale de politicieni care astăzi au ajuns în umbra politicii. În fiecare campanie electorală, s-a discutat despre pensiile mari ale magistraților, au existat încercări timide prin care să se regleze această problemă, mereu picate de CCR. Spre deosebire de încercările din trecut, Ilie Bolojan pare să fie determinat în a duce reformele până la capăt. Dacă în alte dăți politicienii nu au revenit asupra reformei pensiilor magistraților, folosind-o, din nou, ca subiect de discuție și promisiuni  electorale în campanie, vedem că Ilie Bolojan nu a folosit această promisiune electorală, ci doar încearcă, atât cât se poate, să se țină de reformele anunțate. 

Reforma pensiilor magistraților. Ilie Bolojan a cedat la anii de tranziție

Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan, respinsă de Curtea Constituțională. 

Perioada de tranziție însă, a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. 

Angajarea în fața Parlamentului, inconfortabilă pentru premier

Angajarea în fața Parlamentului nu este o modalitate confortabilă pentru Ilie Bolojan. Deși susținut de o largă majoritate, premierul își asumă, rând pe rând, reformele Guvernului în fața Parlamentului. Este, astfel, singurul țap ispășitor, singurul ”rău” în fața românilor. De altfel, Ilie Bolojan a și spus că va pleca din funcție odată ce-și termină treaba, respectiv odată ce trece reformele ce ar duce, în viitor, România pe un drum stabil. În trecut, când Ilie Bolojan negocia în coaliția de guvernare cu demisia pe masă (ceea ce a deranjat multe orgolii politice), prim-ministrul chiar a declarat public că nu se poate, când ai o largă majoritate în Parlament, care-i susține Guvernul, el să ajungă, cu fiecare ocazie, la asumarea răspunderii. Un mesaj fără ecou pentru politicienii din coaliția de guvernare, care preferă să nu scoată capul din nisip în măsurile dure asumate de Executiv. 

Reforma pensiilor magistraților generează multe reacții negative în sistemul judiciar, din toate direcțiile. 

Citește și: CSM, aviz negativ pe legea pensiilor magistraților