Blocul Național Sindical (BNS) acuză public Guvernul condus de Ilie Bolojan că promovează o „narațiune triumfalistă și ruptă de realitate”, în timp ce economia României se afundă în dezechilibre tot mai mari.
Sindicaliștii susțin că măsurile luate de Executivul instalat în iunie 2025 au agravat situația bugetară, au împovărat populația și companiile corecte și au împins economia în recesiune tehnică.
Blocul Național Sindical reacționează ferm la afirmațiile premierului României, Ilie Bolojan, potrivit cărora „măsurile de redresare pe care le-am luat până acum funcționează”. Liderii sindicali consideră că declarația este nu doar eronată, ci și periculoasă, deoarece ignoră complet datele economice reale și efectele directe asupra nivelului de trai al populației.
„În rezultatele bugetare și în nivelul de trai al românilor nu există nicio urmă de revenire la o funcționare normală a economiei. Măsurile luate NU au dus la redresarea economiei, ci la perturbarea ei!”, transmit reprezentanții BNS într-un comunicat.
Organizația reamintește că, încă de la începutul mandatului, Guvernul Bolojan a adoptat o politică fiscală „inflaționistă, represivă și profund dezechilibrată”, care lovește în marea majoritate a contribuabililor corecți.
Printre măsurile criticate de sindicaliști se numără:
BNS avertizează că aceste decizii „nu sunt reforme, nu sunt măsuri de redresare, ci instrumente directe de represiune financiară”, îndreptate în special împotriva salariaților și firmelor care respectă legea.
În plus, Executivul pregătește pentru începutul anului 2026 o nouă rundă de impozitare agresivă: creșterea cu cel puțin 75% a impozitelor locale și o nouă majorare de accize, ceea ce sindicatele numesc „o lovitură fiscală fără precedent”.
Contrar narațiunii oficiale, BNS subliniază că România a intrat în teritoriu negativ în trimestrul III al anului 2025. Conform datelor prezentate, economia a înregistrat o contracție de -0,2%, o consecință directă a măsurilor de austeritate aplicate și a represiunii fiscale.
„Șeful Guvernului numește această situație ‘redresare’. În realitate, este o cădere economică, o consecință firească a unei politici fiscale incoerente și excesive”, precizează sindicaliștii.
Unul dintre cele mai alarmante aspecte este evoluția deficitului bugetar:
Creșterea cu peste 32 de miliarde de lei într-un interval de doar trei luni arată, potrivit BNS, o administrare „defectuoasă și haotică”, care se traduce în datorie publică suplimentară contractată la „cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană”.
Analiza BNS asupra costurilor cu dobânzile arată:
Doar în luna octombrie 2025, România a achitat dobânzi de 6,76 miliarde lei, cu 52% mai mult decât media lunară. În cifre simple:
Sindicaliștii atrag atenția că, în timp ce premierul se laudă cu o reducere de 630 milioane de lei la cheltuielile de personal în trei luni (echivalentul a 0,04% din total), dobânzile au crescut într-un ritm amețitor.
„Este ridicol să prezinți o reducere infimă a cheltuielilor de personal drept un succes, când factura cu dobânzile explodează. Populația plătește pentru incapacitatea guvernanților de a administra bugetul.”
Premierul Bolojan a susținut că ar fi redus costurile cu dobânzile, apelând la referințe selective privind ROBOR la o lună. BNS demontează afirmația, subliniind că o țară se împrumută pe termen lung, nu la scadențe ultrareduse.
„Va intra în Cartea Recordurilor declarația premierului privind reducerea marginală a ROBOR pe o lună. O țară nu se finanțează prin dobânzi de tip cămătăresc pe termen scurt, acestea sunt consecințele lipsei de capacitate administrativă și politică”, afirmă reprezentanții sindicali.
Potrivit BNS, Guvernul nu a luat nicio măsură reală pentru a reduce principala vulnerabilitate a bugetului: nivelul excesiv al dobânzilor. În schimb, a transferat povara financiară asupra populației și companiilor.
„În timp ce creditorii sunt îndestulați, românii sunt împinși spre sărăcie, iar economia spre o recesiune profundă”, arată analiza.
În final, Blocul Național Sindical cere Guvernului Bolojan să înceteze imediat politicile fiscale agresive, să renunțe la măsurile inflaționiste și să înțeleagă că adevăratele reforme nu înseamnă doar taxe mai mari.
„România se îndreaptă spre o recesiune profundă dacă Guvernul nu înțelege că represiunea financiară nu este o soluție. Reformele adevărate presupun eficiență, responsabilitate și politici orientate spre creștere, nu spre împovărare.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News