Intervenţii rapide împotriva urşilor agresivi din localități: Guvernul reglementează planul de acțiune

Autor: Andrei Itu

Proiectul de act normativ va reglementa modul de intervenție asupra urșilor agresivi care intră în localități.

Ce scrie în nota de fundamentare

"Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează modul de intervenţie imediată şi eficientă, pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor şi bunurilor acestora în intravilanul localităţilor, prin crearea unui cadru unitar de acţiune imediată a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranţei şi securităţii populaţiei. (...) 

Prin prezentul proiect de act normativ se creează cadrul legal pentru extragerea exemplarelor de urs care se află pe teritoriul localităţilor. Astfel se vor extrage numai acele exemplare cu comportament deviant, care şi-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obişnuite să-şi procure hrana din mediul sălbatic, ci din localităţi, ocazie cu care de multe ori devin agresive, atacând oameni şi animale domestice", conform notei de fundamentare a proiectului de modificare a OUG nr. 81/2021.

Cadru legislativ clar și precis

Totodată, se propune reglementarea asigurării unui cadru legislativ clar şi precis, cu scopul încheierii contractelor de prestări servicii de permanenţă/intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun cu un singur medic veterinar de liberă practică, dar şi pentru evitarea unor interpretări deficitare.

Între februarie 2024 şi martie 2025, au fost preluate 486 apeluri care semnalau atacuri ale animalelor sălbatice. Pe Transfăgărășan, pe 29 mai 2025, trei turişti străini au fost atacaţi de urşi în decurs de aproximativ 24 de ore; unul dintre cazuri a fost foarte grav. Tot pe Transfăgărăşan, pe 3 iulie 2025, un motociclist italian a fost ucis de un urs

Vezi și - Atacurile mortale ale urșilor declanșează o mobilizare masivă a autorităților în Japonia

Alte hotărâri care vor fi adoptate de Guvern

Guvernul va adopta o hotărâre prin care va aloca fonduri din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia sa, destinate unor unităţi administrativ-teritoriale, ca răspuns la solicitările transmise de 40 de consilii judeţene.

"Prin prezentul act normativ se propune alocarea sumei de 319.536 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea finanţării serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap şi cheltuielilor curente ale căminelor pentru persoane vârstnice, până la sfârşitul anului 2025", conform notei de fundamentare a proiectului.

Sume de bani din Fondul de rezervă pentru Alba

Printr-o altă hotărâre de Guvernr, urmează a fi aprobată alocarea unor bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru judeţul Alba şi pentru municipiul Alba Iulia.

"Judeţul Alba şi Municipiul Alba Iulia nu dispun de suficiente fonduri în bugetul propriu pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naţionale a României şi a marcării Revoluţiei din 1989. În temeiul articolului 29 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, prin prezentul act normativ se propune alocarea sumei de 900 mii lei din Fondul de rezer

vă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, bugetului local al Judeţului Alba şi bugetului local al Municipiului Alba Iulia", arată nota de fundamentare a proiectului.

Notă de informare despre coeziunea teritorială

În şedinţa de guvern va fi prezentată şi o notă de informare cu privire la analiza ministerului de resort cu priviirire la coeziunea teritorială şi situaţia oraşelor sub 25.000 de locuitori din teritoriile non-metropolitane.

"Oraşele mici din teritoriile non-metropolitane, în număr de 138 la nivel naţional (restul de 78 sunt localizate în teritoriile metropolitane ale municipiilor), reprezintă zona urbană care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi de ordin social şi economic. Acestea înregistrează un declin demografic mai accentuat ca în zonele rurale, aspect cauzat în special de migrarea forţei de muncă (de regulă populaţia tânără) în oraşele mari sau în alte ţări. Acest fenomen este cauzat de lipsa oportunităţilor economice din oraşele mici şi de lipsa locurilor de muncă. (...)

Fiind în incapacitate de a limita migrarea populaţiei tinere, cu posibilităţi limitate în gestionarea spaţiilor publice şi a imaginii urbane, cu argumente limitate în atragerea forţei de muncă în servicii esenţiale (educaţie şi sănătate), oraşele mici prezintă dificultăţi mari în asigurarea accesului populaţiei la dotările şi serviciile contemporane. Declinul demografic este dublat de îmbătrânirea demografică din aceste localităţi, aceste aspecte conducând la creşterea problemelor în anii următori, inclusiv la costuri mult mai mari pentru autorităţile de nivel central. Lipsa redresării economice a oraşelor mici va conduce la adâncirea disparităţilor teritoriale", arată documentul.

În textul menţionat se spune că, fiind vorba despre oraşe mici, cu o capacitate administrativă şi financiară limitată, aceste unităţi administrativ-teritoriale sunt dependente de suportul nivelului central şi al celui judeţean (colaborarea multinivel) pentru a redresa situaţia economică şi socială.

Ce se propune

Prin urmare, pe baza analizelor interne realizate de MDLPA şi în conformitate cu obiectivele naţionale şi europene de coeziune teritorială, se propune: utilizarea tuturor pârghiilor instituţionale şi financiare pentru creşterea coeziunii teritoriale; analizarea oportunităţii de a dezvolta un program de investiţii dedicat redresării economice a oraşelor mici din zonele non-metropolitane care să fie corelat cu politicile de coeziune teritoriale dezvoltate de autoritatea de la nivel naţional responsabilă cu coeziunea teritorială, notează Agerpres.

Vezi și - Imagini rare cu o ursoaică "grijulie" cu 3 pui, surprinse într-o pădure din Apuseni - VIDEO în articol