Persoanele LGBTI din Europa, ținta unui atac orchestrat. Ce s-a întâmplat în timpul alegerilor din România

Autor: Anca Murgoci

Asociația care unește, sub umbrela sa, peste 700 de organizații din Europa și Asia Centrală, a realizat ediția din acest an a raportului în colaborare cu experți naționali și organizații regionale din 54 de țări. Documentul analizează evenimentele petrecute la nivel social, juridic, politic și administrativ pe parcursul anului 2025. Asociația ACCEPT se numără printre ONG-urile implicate în dezvoltarea raportului.

Alegerile prezidențiale din 2025 au reprezentat un context folosit intens pentru promovarea discursului anti-LGBTI

În privința României, raportul ILGA Europe evidențiază faptul că alegerile prezidențiale din 2025 au reprezentat un context folosit intens pentru promovarea discursului anti-LGBTI. Mai mulți politicieni s-au poziționat public împotriva egalității în drepturi.

În paralel, dreptul la liberă exprimare și accesul la spațiul public au fost puse sub semnul întrebării. Marșul Bucharest PRIDE a fost ținta atacurilor liderilor ultra-conservatori, care au demarat o amplă campanie de dezinformare împotriva evenimentului. Viceprimarul Ploieștiului, membru AUR, a declarant că nu va aproba niciodată organizarea unui marș PRIDE la nivel local (deși nimeni nu solicitase asta). La Oradea, pentru al treilea an consecutiv, autoritățile au încercat să blocheze organizarea evenimentelor dedicate persoanelor LGBTI, dar comunitatea a răspuns cu un protest la care au participat 500 de oameni. Cazul va fi judecat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după o aplicație înaintată de ARK Oradea cu sprijinul ACCEPT.

Mediul online a fost și continuă să fie împânzit de campanii de dezinformare anti-LGBTI

În tot acest timp, mediul online a fost și continuă să fie împânzit de campanii de dezinformare anti-LGBTI, iar declarațiile politicienilor de extremă dreaptă aruncă săgeți constant împotriva comunității, transformând pe nedrept persoanele LGBTI în sursa unor probleme pe care mulți dintre ei chiar au puterea să le rezolve.

Cum arată lucrurile în Europa

Etichetarea discursului care promovează egalitatea drept propagandă pro-LGBT a devenit un trend european. Dacă în unele state se fac doar primii pași în limitarea dialogului public pe tema drepturilor persoanelor LGBTI, alte țări, precum Belarus, au început să adopte legi restrictive și să își persecute proprii cetățeni, invocând nevoia de a proteja tradiția, copii și alte valori care în realitate nu s-au aflat niciodată în pericol de a fi afectate de egalitatea în drepturi.  

În unele țări, atacul împotriva comunității LGBTI a depășit nivelul propagandei și a luat forma suspendării drepturilor civile pe cale legislativă. Cei care nu se supun suferă consecințe, uneori chiar penale. În Ungaria, de exemplu, marșul PRIDE-ul și alte adunări publice ale persoanelor LGBTI au fost interzise, cu amenzi pentru organizatori și participanți. În Turcia participanții la acțiunile de protest sunt reținuți de poliție. Rusia persecută vocile care se exprimă în apărarea drepturilor omului, etichetându-le ca ,,extremiste’’.

Presiunile administrative și judiciare asupra activiștilor se extind. Georgia și în Serbia încearcă să aducă ONG-urile de drepturile omului în imposibilitatea de a se mai finanța, prin proiecte de lege care atrag consecințe negative pentru accesarea granturilor internaționale. Strategia pare să fie incapacitarea organizațiilor implicate activ în apărarea drepturilor persoanelor LGBTI.

Ungaria, Slovacia și Georgia au adoptat măsuri care refuză recunoașterea identității de gen și duc la eliminarea persoanelor trans/intersex/non-binare din viața publică. Aceste măsuri redefinesc concepte legale de bază, afectând recunoașterea, accesul la sănătate și participarea publică. Demersurile de această natură încalcă jurisprudența CEDO și standardul Consiliului Europei, care implică accesul facil la o procedură clară și simplă de recunoaștere a genului pentru persoanele transgender. Sunt modificări legislative pe care aleșii le fac împotriva propriilor cetățeni, alegând cu bună știință să-i vulnerabilizeze. Totodată, precedentul pe care aceste evenimente îl creează este unul deosebit de periculos.

Rezistența europeană în lupta pentru egalitate

Europa face și pași înainte, demonstrând că strategia stigmatizării și vulnerabilizării persoanelor LGBTI nu garantează succesul extremei drepte. În 2025, în Polonia a fost abrogată ultima rezoluție de tip “zonă liberă de LGBTI”. În Spania, Parlamentul Insulelor Canare a respins în unanimitate o propunere de abrogare a legilor de egalitate și nediscriminare; iar Catalonia a întărit sancțiunile contra LGBTI-fobiei, inclusiv prevederi despre “practici de conversie” și discurs instigator la ură promovat în online.

La rândul său, Danemarca a început redactarea unei politici și a unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea răspunsului sistemului de sănătate la nevoile persoanelor LGBTI, după dialog cu societatea civilă. La nivel regional, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o Recomandare nouă privind drepturile persoanelor intersex (integritate corporală, recunoaștere legală, protecție anti-discriminare).

Raportul Ilga Europe nu e doar o oglindă a modului în care se raportează țările din Europa la persoanele LGBTI, ci și un semnal de alarmă cu privire la garanțiile respectării drepturile civile pentru toți cetățenii. Dacă presiunea exercitată de vocile de extremă dreaptă în mediul politic și în spațiul public reușește să restrângă drepturile unei anumite categorii de cetățeni, poate face asta împotriva oricărei categorii sociale. 

,,Este evident că noi, persoanele LGBTI, suntem astăzi ținta unui atac orchestrat. Mâine, oricine altcineva poate deveni victima acestui tip de ofensivă. Totodată, faptul că există țări în care demersurile de această natură sunt blocate și contracarate prin întărirea legislației pentru egalitate, demonstrează că democrația dispune încă de instrumentele necesare blocării acestor atacuri injuste și disproporționate, orchestrate în întreaga Europa. Așteptăm o reacție rapidă și fermă a decidenților politici din România, care să ia măsuri urgente pentru protecția tuturor cetățenilor, inclusiv a persoanelor LGBTI.’’, subliniază Victor Ciobotaru, directorul executiv ACCEPT.

VEZI ȘI: Surpriză cu căsătoriile LGBT în Polonia. Donald Tusk: UE nu ne poate impune să ne schimbăm legislația internă