Un avion al HiSky, cu destinația Hurghada (Egipt), s-a întors pe Aeroportul Otopeni, unde sunt mobilizate la sol echipe importante de intervenție.
Aeronava care opera cursa pe ruta Bucureşti - Hurghada (Egipt), care a semnalat posibile probleme de presurizare, a aterizat în siguranţă şi nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale, a informat, în urmă cu scurt timp, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
"În urmă cu puţin timp, la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, a fost activat planul de intervenţie ca urmare a semnalării unei posibile probleme de presurizare la bordul unei aeronave care opera pe ruta Bucureşti - Hurghada (Egipt). Echipajul a decis revenirea pe aeroportul din Bucureşti, iar aeronava a survolat aproximativ o oră pentru consumul de carburant, până la atingerea greutăţii optime de aterizare. Aeronava a aterizat în siguranţă. Nicio persoană nu a necesitat îngrijiri medicale", arată sursa citată.
----
O aeronavă a HiSky, ce a decolat din București, de pe Aeroportul Otopeni, cu destinația Hurghada, s-a întors la sol, în București, după ce un senzor cu privire la presurizare s-a aprins la bord. Depresurizarea cabinei este cauza semnalată de către piloți, fapt confirmat de către Ministerul Sănătății și Raed Arafat. Pilotul Cezar Osiceanu a oferit mai multe explicații pentru DCNews. Șeful DSU, Raed Arafat, a transmis un mesaj liniștitor î timp ce aeronava era în aer, survolând în vederea aterizării, așteptându-se ca totul să se termine cu bine și explicând că toată desfășurarea de la sol este procedurală.
UPDATE: Raed Arafat a declarat, în urmă cu scurt timp, că pilotul a decis să se întoarcă și să aterizeze în siguranță în România. Avionul decolase la ora 19:19, din București, iar problema a fost constatată la aproximativ 30 de minute. ”Ne așteptăm ca aterizarea să fie fără probleme, avem forțe mobilizate, aceasta fiind procedura” a spus șeful DSU.
Conform Digi24, mai multe spitale din București au fost alertate. Raed Arafat a explicat că aceasta este procedura. ”Acum, avionul zboară la o altitudine la care nu mai este nevoie să fie presurizată” a spus Raed Arafat, care a mai menționat că nu au fost informați că ar fi vreo persoană de la bordul avionului care ar avea nevoie de îngrijiri medicale.
Deși situația poate părea gravă tocmai prin amploarea pregătirii, aceasta este o procedură bine exersată. Coborârea la altitudine sigură este foarte importantă în acest caz - ceea ce am aflat de la Raed Arafat că deja s-a întâmplat.
”Informare publică – Aeroportul Internațional Henri Coandă București
În această seară, o aeronavă a companiei HiSky, care opera cursa pe ruta București – Hurghada (Egipt), a semnalat activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei.
Comandantul aeronavei a decis, conform procedurilor standard de siguranță, revenirea la Aeroportul Internațional Henri Coandă. În prezent, aeronava survolează zona pentru reducerea greutății și pregătirea în condiții optime a aterizării. Durata estimată a acestei manevre este de aproximativ o oră.
La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a fost notificat și a activat planul de intervenție preventivă la nivelul aeroportului. La fața locului sunt mobilizate:
• 10 autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS)
• 1 autospecială pentru descarcerare (AScM)
• echipaje de salvatori
• 4 echipaje SMURD
• 1 unitate de terapie intensivă mobilă (UTIM)
• 2 ambulanțe SABIF
Măsurile sunt strict preventive, conform protocolului aplicabil în astfel de situații, pentru a asigura un răspuns rapid în eventualitatea unei necesități medicale sau tehnice.
Monitorizǎm atent situația. Vom reveni cu informații actualizate pe măsură ce acestea vor fi disponibile.
Siguranța pasagerilor și a echipajului reprezintă prioritatea absolută” anunță Ministerul Sănătății.
Aproximativ 200 de persoane sunt la bord, din care 186 sunt pasageri.
Presiunea aerului din zona unde stau pasagerii și echipajul nu mai este menținută la nivelul normal. Aerul din cabină poate deveni prea rarefiat, nivelul de oxigen scade, presiunea scade sub limita sigură - atunci când sunt probleme de presurizare, de aici și urgența de a reveni la sol în momentul în care un astfel de senzor se aprinde.
În acest caz, când echipajul observă pe instrumente - este menționat un senzor - este posibil ca presiunea să scadă lent. Dacă ar fi scăzut rapid, ar fi căzut măștile de oxigen și coborârea s-ar fi făcut de urgență - avionul nu ar fi rămas o oră în aer.
”Depresurizarea avionului este un caz special deosebit în checklistul de avarie al cărui model de avion. Ea poate fi bruscă sau lentă.
Cea lentă poate conduce la catastrofe precum cea a avionului companiei grecești Helios când a produs o hipoxie puternică piloților care nu au mai putut reacționa și avionul rămas pe pilot automat a terminat petrolul și s-a prăbușit sub ochii pilotului militar care însoțea avionul civil deoarece nu se mai răspundea la apelurile radio de la sol.
Depresurizarea rapidă este foarte periculoasă deoarece poate produce hipoxie rapid piloților în funcție de nivelul de zbor la care este întâlnită. Cu cat mai sus este avionul cu atât mai rapid se instalează hipoxia.
În cazul avionului Airbus 320 al companiei HiSky cu capital moldovenesc se estimează ca depresurizarea a fost una rapidă și începută la nivelul 340-370 adică între 11.000 și 12.000 metri” a precizat pilotul Cezar Osiceanu în acest caz.
Pilotul a mai precizat că ”manevrele piloților la bord au o parte din memorie și alta din checklist și se bazează pe punerea imediată a măștilor de oxigen, punerea semnalului “legați centurile”, inițierea imediată a coborârii de urgență la un nivel de zbor sub 3000 de metri înălțime. Concomitent cu sesizarea automată a depresurizării de către sistemele de avertizare ale avionului în cabina pasagerilor vor cădea automat măștile de oxigen pe care pasagerii trebuie să și le pună singuri. În cazul specific avionul executa o cursa charter plină cu pasageri spre Hurgada și avea făcut plinul cu combustibil. Această situație implică ca pentru reușita unei aterizări în siguranță la Otopeni să se aplice mai multe proceduri speciale printre care și consumarea unei cantități de combustibil strict prevăzute pentru ca avionul să poată reduce greutatea la aterizare. De aceea avionul are de executat zbor în zona de așteptare (holding) timp de o oră după cum a comunicat organelor de trafic aerian”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News