• „Ne-am săturat”. De ce tot mai mulți români nu mai văd Rusia vinovată de războiul din Ucraina. Generalul Bălăceanu lansează scenariul ofensivei de vară

Autor: Iulia Horovei

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a descifrat cel mai recent sondaj INSCOP, care arată o schimbare în rândul cetățenilor români privind vinovatul declanșării războiului din Ucraina. Dacă în urmă cu patru ani românii considerau că Rusia este vinovată în proporție de 71,2%, cifrele au scăzut la 54,9%. 

Românii, obosiți de războiul din Ucraina. Gen. (r) Bălăceanu: „Ne-am săturat”

Bălăceanu a justificat modificările în opiniile românilor pe seama oboselii, fiind un efect psihologic al celor patru ani - fără patru zile - de lupte pe front.

„Apare oboseala. A apărut oboseala nu numai a poporului ucrainean. Până la el, a trupelor, pentru că rotirea lor s-a făcut extrem de dificil, dacă s-a făcut. Cred că sunt brigăzi care n-au fost scoase timp de luni de pe front - dacă nu mai bine de doi ani -, pentru că au probleme din punct de vedere al resursei umane. A apărut și la noi această oboseală. Efectul este psihologic. La un moment dat, noi spunem: Ne-am săturat de acest război din Ucraina, ar trebui să se termine, chiar dacă ucrainenii vor ceda teritorii. Tot sondajul INSCOP ne arată o anumită opțiune a românilor dintr-o asemenea perspectivă”, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu, la Digi24.

Aproape jumătate dintre români ar lupta pentru țară. Ce se întâmplă cu certificatele medicale și cu cei care ar părăsi România?

Acesta a analizat și rezultatele cercetării care se referă la disponibilitatea românilor de a lupta pentru țară. Deși aceștia își distribuie în părți egale opinia, gen. (r) Bălăceanu crede că procentul de 48% dintre cei care ar fi dipuși să-și apere patria pe câmpul de luptă e un lucru pozitiv. Totuși, cei care au ales varinte precum solicitarea unui certificat medical sau părăsirea țării nu au luat în calcul și alte aspecte.

„Să plecăm de la aspectul pozitiv: jumătate dintre români (...) sunt gata să-și apere țara. O parte dintre cei care au răspuns 'să-și apere țara' sunt dintre cei cu obligații militare. Să asociem 'aș lupta pentru a-mi apăra țara' cu participarea la MOBEX, la exercițiile de mobilizare. Chiar Bucureștiul și Ilfovul o participare de 83%. Județele din țară realizează chiar și 95% prezența la aceste exerciții, dincolo de ceea ce apare pe rețelele sociale, mai ales pe TikTok, acea chestiune cu Nu sunt un tâmpit să rămân aici în condițiile unui război. Procentele spun altceva.

Pentru cei care ar vrea să-și ia un certificat medical (n.r. pentru a fi inapt de luptă lucrurile sunt complicate. Trebuie să treacă prin niște comisii medicale, iar ele dau verdictul dacă ești apt combatant. Poți să rămâi să-ți faci îndatorirea militară chiar ca inapt pentru luptă, dar în serviciul armatei. Cu privire la emigrare - varianta aleasă de 20% dintre cei care au răspuns - UE și alte țări din Europa, în condițiile în care se va ajunge la o situație de criză,  își vor schimba legislația. Cetățeanul francez, care are obligații militare și este pe teritoriul României, va fi obligat de statul român să se înapoieze în Franța, așa cum românii, care au obligații militare și sunt pe teritoriul UE, sunt obligați să ajungă în statul lor”, a mai explicat el.

Românii, de acord cu serviciul militar obligatoriu

Tot mai mulți români sunt de acord cu introducerea unui serviciu militar obligatoriu. Acest rezultat al sondajului reprezintă un lucru pozitiv, de asemenea, spune generalul: „Sunt încântat de aceste cifre. Am pledat în ideea de a nu avea o opoziție din partea societății - nu pe introducerea serviciului militar obligatoriu, ci a găsi rezolvare de refacere a rezervei, de înlocuire a rezervei - formată din cei care și-au făcut stagiul militar până în 2007. Acest procent este edificator: aproape 68% dintre cei intervievați sunt de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. (...) Eșantionul 18-30 de ani prezintă 51% - și din rândul lor sunt de acord, pentru că ei devin cei care vor face serviciul militar obligatoriu, dacă se introduce”, a mai spus gen. (r) Virgil Bălăceanu.

Războiul din Ucraina și încercările Rusiei de a amâna un acord de pace

Generalul (r) Bălăceanu crede că Rusia încearcă să tragă de timp prin intermediul negocierilor trilaterale de pace. Un obiectiv al rușilor ar fi, de fapt, pregătirea ofensivei de vară.

„Nu sunt elemente credibile care să ne spună că se va ajunge, într-un timp relativ scurt, adică în acest an, la un acord de încetare a focului și un armistițiu, fie el și pe perioadă determinată. Acțiunile militare vor continua. Acțiunile ofensive ale rușilor vor continua, concomitent cu rezistența ucrainenilor. Trebuie să vedem ce se va întâmpla în acest an. Dacă vor reuși să-și pregătească aliniamentul pentru declanșarea ofensivei de vară, au nevoie să cucerească, în întregime, Pokrovske, Kupyansk, Lyman, Siversk, și să ajungă cât mai aproape de Kostyantinivka și Druzhkivka. Vom vedea rezistența în cealaltă aglomerare, adică în Kramatorsk și Sloviansk.

Dacă ritmul de ofensivă de vară va fi foarte scăzut - el nu a dus, în perioada asta, la mai mulți de 200-300 kilometri pătrați pe lună, războiul va continua și anul viitor. Ar trebui să fie mai important ceea ce se întâmplă în camera discuțiilor decât ceea ce e pe front, însă în camerele discuțiilor nu se face decât o tergiversare, mai ales din partea Rusiei. Am putea spune că există și o încăpățânare a Ucrainei, dar este o încăpățânare istorică și constituțională. E una ce dă șanse politice, în continuare, lui Zelenski. Dar nu cred că acesta ar fi motivul principal. Mă refer la ceea ce cer rușii: cedarea de teritorii. A apărut o cerință, pe care noi n-o luăm în seamă.

Acum un an, un an și ceva, nu a apărut din partea lui Putin această cedare de teritorii, o cedare fără luptă, un abandon. Ar fi o capitulare mai clară decât îndeplinirea de către Ucraina a celor 10 puncte esențiale, le spuneam eu decalogul cerințelor, care au acea condiționare simbolică: denazificarea și demilitarizarea. Dar elementele sunt mult mai multe. Nu s-a renunțat, de partea rusă, la niciuna dintre aceste cerințe. Iar pe de altă parte, Ucraina nu poate ceda teritorii fără să continue lupta de apărare”, a mai explicat acesta.

Citește și: Sfaturile unui fost președinte ucrainean pentru Zelenski: Aici ar fi trebuit să insiste. Ce ar urmări, de fapt, Putin în negocierile cu Ucraina