Minerii de la Complexul Energetic Oltenia, susținuți de Federația Națională Mine Energie și CNS Cartel Alfa, au ieșit joi în stradă, în fața sediului Executivului.

Aceștia solicită adoptarea urgentă a unui memorandum pentru păstrarea bonurilor de masă și trag un semnal de alarmă privind riscurile sociale și energetice majore generate de programul de decarbonare și de valul de disponibilizări anunțat pentru luna august.

Decizia privind tichetele de masă, amânată pentru săptămâna viitoare

Principala revendicare pe termen scurt a protestatarilor este anularea măsurii Ministerului Finanțelor de tăiere a bonurilor de masă. Deși sindicaliștii au purtat discuții cu reprezentanții Guvernului, soluția finală a fost amânată.

„Memorandumul va intra marți în ședința de guvern. Legat de celelalte probleme, vi le-am transmis, a fost deschis. Problema e următoarea, că, spune Dumnealui, România s-a angajat pe acel program de decarbonare, nu s-a respectat și pentru asta va trebui să meargă anul acesta până în august cu o variantă de reașezare, pentru că, știți că, pe programul celălalt, noi de anul ăsta nu trebuia să mai funcționăm, trebuie să rămânem în rezervă de capacitate. Pentru că nu s-au făcut celelalte centrale pe gaze, de asta ne mai ține, nu că suntem noi băieți ca oameni.

E o problemă foarte gravă care nu este dictată de sindicate, că de asta sunt aici românii. Problema e că ei s-au folosit și au aproape 2000 de oameni cu contracte determinate. Oamenii au fost de acord că n-au avut altă alternativă în ultimii ani și le-au prelungit cu 3 luni, cu 6 luni, cu 7 luni și eu n-am ce să fac”, a transmis Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie.

Sărăcie și frig: „Stăm pe zăcăminte de cărbune și înghețăm în case”

Dincolo de drepturile salariale, minerii au reclamat condițiile de trai tot mai grele și eliminarea subvențiilor la energie. Constantin Lupu, unul dintre mineri, a descris o realitate cruntă:

„Avem probleme că domnul Bolojam, primul nostru ministru care spune că el nu poate să ne ajute cu subvenția. Nu, minerii noștri care lucrează în frig, și în nămol, și în apă, și în moloz, ajung acasă tot în frig. Deci ei tot în frig stau. Noi care stăm pe zăcăminte de cărbune, stăm tot în frig. Numai că așa vrea Bolojan. Numai Bolojan este de vină. Copiii noștri fac școală online. Ce școală fac online?
Asta e școală online? Păi stau acasă tot în frig stau. Orică stau la școală, orică stau acasă, tot în frig stau. Credeți că e mai cald acasă? Că sunt oameni care nu au o posibilitate să plătească energia electrică. Și facturile sunt destul de mari. Subvenționate nu mai sunt. Factura la energie nu mai este subvenționată. Deci despre ce vorbim? Să fim realiști. Avem bătrâni, avem copii, sunt oameni care sunt paralizați, stau la pat. Ce fac oamenii ăia cu o pensie de mizerie. Nu se poate așa ceva”.

Impactul social în Gorj: 13.000 de locuri de muncă pierdute în ultimul deceniu

Situația economică a județului Gorj este critică, avertizează Mircea Ghiner, brigadier la cariera Roșia. Potrivit acestuia, numărul angajaților CEO a scăzut de la 20.000 în 2013, la doar 7.000 în prezent:

„Lucrurile rele și foarte rele pentru compania noastră datează de ceva timp. Dacă ne aducem aminte, acum 10 ani eram undeva în marșul disperării, eu și cu încă 60 de colegi ca să atragem atenția asupra companiei noastre care era din ce în ce mai dezavantajată.

Să vă dau un exemplu. În 2013 eram 20.000 de angajați, mai suntem 7.000 la ora asta. Gorju are o populație de 352.000 de locuitori, paralizează 60.000. 72-73.000 sunt deja la pensie, deci numărul personalului a depășit numărul celor care muncim, iar aproape 200.000 fără niciun învenit. Ăsta este deja un lucru foarte grav dacă ne referim la aspectul social”.

Securitatea energetică, sub semnul întrebării

Sindicaliștii avertizează că renunțarea la cărbune fără o alternativă viabilă pune România în pericol de „blackout”.

„La aspectul național, energia pe cărbune este singura formă de energie care reprezintă securitate energetică națională, iar asta ar trebui să le dea de gândit guvernanților pentru că în lipsa acesteia, la propul stingem becul cu România, asistăm la un blackout energetic. Haideți să ne amintim și să facem o comparație spre exemplu, Spania, unde trei zile de blackout energetic, i-a costat câteva miliarde de euro zilnic. Vă dați seama ce ar însemna la noi blackout energetic pe termen nelimitat? Dacă stăm bine să ne uităm, acum, la ora asta, importăm în jur de 600 de megawatt, noi producem 800 de megawatt pe carbune. Dacă nu i-am produce ăia 1500 de megawatt, noi fără sămai importăm deloc, atunci am ajunge la prețul final al energiei de 4-5-uri mai mic.

Pentru că noi importăm la prețuri mari și foarte mari, am ajuns ca, spre exemplu, în ultimii cinci ani să avem o scumpire a energiei electrice cu aproape 400%. Perderea a 13.000 locuri de muncă a însemnat un minus mare în bugetul național. De aceea am ajuns la acest deficit. Pentru că s-au diminuat locurile de muncă. Hai să le creștem. Hai în loc de 60.000 de locuri de muncă în Gorj, să fie 160.000. Ia să vedem. Nu cumva s-ar îmbunătăți deficitul național? Nu cumva am rezolva cu adevărat această problemă?
Și dacă îmi taie mie tot salariul, mie și la colegii mei. Nu rezolvăm nimic. Avem 157 de miliarde gaură. Cu ce rezolv? Cu un bon de masă? Niciodată”, spune Mircea Ghiner.