Federaţiile sindicale au publicat rezultatele unui chestionar care arată că 74,7% dintre respondenţi sunt dispuşi să participe la greva generală preconizată pentru ultima decadă a lunii mai.

În acel moment, contractele se suspendă, ei nu își mai primesc salariile și nici vechimea nu li se mai calculează. Tensiunea este atât de mare încât riscul grevei rămâne real. Profesorii spun,: „Nu vrem să blocăm examenele, dar simțim că nu avem altă soluție”.

„Ce nivel de nemulțumire trebuie să existe într-un sistem pentru ca profesorii să facă grevă tocmai în momentele importante pentru elevi și să accepte să rămână și fără bani?”, i-a întrebat Loredana Iriciuc pe invitații ei - Petruț Rizea, profesor pentru învățământul primar, și jurnalistul Radu Herjeu.

„Luăm exemplul grevei de acum 2–3 ani. Nu a fost făcută în preajma examenelor, adică nu a existat un factor declanșator care să forțeze lucrurile, iar rezultatele nu au fost pe măsură. Atitudinea a fost de tipul „îi lăsăm în pace, să-și facă numărul și trecem mai departe”. Dacă nu a fost o miză reală la mijloc, nici nu a contat foarte tare”, a zis Petruț Rizea la Părinți și Pitici.

Cât de mari sunt aceste nemulțumiri în sistem?

„Foarte mari. Dar, în primul rând, nu sunt legate atât de salarii sau de partea financiară, cât de ceea ce se întâmplă în sistem și de modul în care sunt tratați dascălii, la nivel de conducere, de către părinți, elevi, colegi și așa mai departe. În al doilea rând, există o frustrare legată de reacția pe care o are societatea față de profesori în ultimul timp: Foarte multe glume pe seama lor, comentarii răutăcioase. Am văzut recent, pe Internet, comentarii la adresa noastră, potrivit cărora nu am face nimic și doar ne-am dori bani. Nu știu de unde a pornit această percepție și de ce oamenii sunt atât de înverșunați. Același tip de reacții l-am văzut și ultima dată când a avut loc protestul în fața Teatrului Național. Apăreau știri pe această temă și aceleași comentarii. Oamenii, dacă nu văd o muncă fizică, cu rezultate palpabile, nu rezultate care apar în timp sau la un nivel mai abstract, au impresia că aceea nu este muncă. Cred că asta este cel mai frustrant pentru noi”, a zis Petruț Rizea.

Jurnalistul Radu Herjeu încurajează greva, cu precizarea că el nu activează în educație

„Eu aș spune „hai cu greva”, dar nu sunt în locul lor. Nu sunt în poziția de a-mi pierde salariul o săptămână, două, trei sau o lună. Nu sunt în poziția de a fi înjurat non-stop de părinți, care spun: „I-ați lăsat pe copii de izbeliște, munciți 20 de ore pe săptămână și vreți salarii”. Nu sunt în acea poziție. Eu sunt în poziția în care știu că toate aceste lucruri sunt false și reprezintă o percepție greșită și că profesorii chiar trebuie să ceară mai mult respect din partea societății. Din păcate, în România, asta nu se obține nici prin mese rotunde, nici doar prin dezbateri televizate. Se obține în stradă. Singurele momente în care societatea, prin reprezentanții săi de la Palatul Victoria, a reacționat au fost cele în care a fost presată, atunci când grevele au avut anvergură și protestele au fost cu adevărat susținute.

Pomenea Petruț de ultima grevă. Din păcate, unul dintre motivele pentru care acea grevă nu și-a atins scopurile a fost faptul că foarte mulți profesori au stat liniștiți acasă și și-au primit salariul integral. Ulterior, s-au bucurat de beneficiile obținute de cei care au ieșit în stradă și au pierdut bani. De aceea spun că problema este la nivel de societate, dar, până la urmă, și la nivel de breaslă. Atâta timp cât există oameni cărora le convine să primească, dar nu le convine să piardă temporar și să meargă în stradă alături de colegii lor, considerând că „de ce să mă duc eu, oricum se rezolvă”, lucrurile nu vor funcționa.

Uite că nu întotdeauna se rezolvă. Și, poate, altfel s-ar rezolva dacă în piață, în loc să fie zece mii de profesori, ar fi o sută de mii. Dacă toate școlile ar participa, poate atunci s-ar pune în discuție și această lege, care mi se pare absurdă: Să nu le dai salarii pe perioada grevei. În alte state, salariile sunt susținute din fondurile sindicatelor. La noi nici nu se pune problema. Nu mi se pare normal, pentru că, sigur, este o măsură de descurajare a grevei. Dar atunci măcar să li se permită ca, în timpul grevei, să negocieze și acest aspect, să își primească salariile pentru perioada respectivă. Nu o obțin? Nu o obțin. Dar permite-le să negocieze.

Eu cred că, în acest moment, nu se mai schimbă nimic în învățământ fără o ridicare fermă a profesorilor în fața acestor probleme. Când se va întâmpla? Nu cred că acum. Pentru că premierul ar spune „Bine, faceți grevă! Hai să vedem cât puteți sta fără bani și fără salariu. Faceți grevă, o să recuperați după aceea”.

Altceva ar fi dacă greva ar avea loc în perioada încheierii mediilor, în mai-iunie, în prag de bacalaureat și evaluare națională. Atunci probabil că și reacțiile ar fi diferite. Dar și în acel moment ar fi nevoie ca toți profesorii, sau măcar cei 70% care spun că ar participa, să o facă efectiv. Pentru că din vorbe este ușor să spui „aș face, aș drege”. Dacă măcar aceștia ar merge până la capăt, rezultatul ar fi altul”, a zis Radu Herjeu.

VEZI ȘI: EXCLUSIV Ce modele ne mai pot ghida? Prof. Univ. Dr. Dumitru Borțun, la DCEdu