Conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian, cadru universitar la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București, a vorbit despre acest subiect și a explicat că nu există date clare care să confirme o „criză a lecturii” și chiar a observat că mulți copii și tineri participă la târguri de carte și citesc, mai ales la gimnaziu.

În opinia sa, adevărata problemă apare la liceu, unde modul de predare și accentul pe memorarea comentariilor pentru Bacalaureat îi îndepărtează pe elevi de lectură.

„Aș vrea să vorbim puțin și de declinul lecturii în rândul noilor generații. Există o criză a lecturii sau doar ni se pare? Și aici vin eu și mă contrazic. Am fost ieri la târgul de carte, unde era plin de copii și de tineri. Așa ni se pare din exterior. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.

„Exact asta vreau să spun și eu. Am fost la târg și era incredibil de multă lume și cei mai mulți erau tineri sau copii. Nu avem niște statistici, niște analize care să ne spună cât de reală este această criză a lecturii. Dacă intrăm într-o librărie, vedem foarte multe cărți pentru copii, cărți recente, cărți scrise de autori români, iar aceste cărți sunt citite, în special la gimnaziu. Asta este impresia mea - mergând prin școli, discutând cu profesorii - că la gimnaziu copiii încă citesc mult.

VEZI ȘI: Noua programă de clasa a IX-a sperie elevii. Conf. univ. dr. Sâmihăian: Sunt obstacole reale

Trebuie să spunem că e o preconcepție, pentru că multă lume consideră literatura asta pentru copii ca o literatură care nu e valoroasă. Există cărți foarte mari pentru copii și cu acest tip de cărți le putem deschide gustul pentru lectură.

La liceu lucrurile stau mai dramatic și stau mai rău, pentru că felul în care se studiază literatura nu e atât de atractiv pentru ei și atunci ei se îndepărtează. De ce? Pentru că la Bacalaureat li se cere să memoreze niște comentarii despre Ion, despre Moromeții. Nu li se dă posibilitatea, nu sunt stimulați, nu li se cere să gândească cu mintea lor și să rezolve un subiect.

Și atunci, dacă ei știu că pot învăța acest comentariu pe de rost despre Ion, fără să citească romanul Ion, e la îndemână. De ce să-l mai citească? Deci aici cred că problema vine foarte mult și din felul în care se dă Bacalaureatul”, a spus conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian.

VEZI ȘI: Dificultățile cu care se confruntă foarte mulți profesori. De ce are nevoie sistemul de învățământ / video

Profesorul are un rol foarte important

Analizând situația cu atenție, se poate constata că interesul pentru lectură se păstrează în ciclul primar și în gimnaziu, dar scade în perioada liceului, pe fondul noilor provocări și al atracției pentru tehnologie.

Conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian a vorbit despre rolul esențial al profesorului, care poate menține interesul elevilor prin diverse metode.

„Eu văd o ruptură în zona de sfârșit de ciclu primar, clasa a III-a, clasa a IV-a, și gimnaziu. Copiii încă citesc, sunt interesați de lectură, sunt și cărțile acestea frumoase. La liceu, unde intervin și alte provocări, alte schimbări și fascinația tehnologiei, aici trebuie făcut ceva”, a spus Sorin Ivan.

„Aici profesorul este cel care contează. Felul în care el reușește să deschidă textele astea canonice spre înțelesul copiilor, să îi provoace cu întrebări, cu lucru pe text.

Adică, bun, n-ai putut să citești tot romanul, dar, uite, luăm acest capitol și îl discutăm în clasă și îl vedem din diverse perspective. Și atunci altfel pot fi ei interesați să citească mai departe singuri, să vadă dacă în acest capitol: „Ia uite câte chestii am găsit, câte idei”. Să-i implice într-o lectură autentică, într-un dialog cu textul”, a spus conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian, la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV şi Părinţi şi Pitici.

Video: