Cazurile în care inculpații scapă de răspundere penală din cauza prescripției au la bază decizii ale Curții Constituționale și lipsa de reacție a legiuitorului.

Opinia publică trebuie să înțeleagă contextul juridic care a dus la această situație. Ne-a explicat, pe larg, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Victor Alistar.

În 2018, Curtea Constituțională a decis că prevederea privind prescripția specială din Codul penal nu era reglementată corect. Este vorba despre termenul care se adaugă celui general de prescripție după punerea în mișcare a acțiunii penale, fie în faza de urmărire penală, fie în faza judecătorească.

„În legătură cu cei care scapă pe prescripție, cetățenii trebuie să înțeleagă că, în 2018, Curtea Constituțională a dat o decizie și a stabilit că prescripția specială, adică acel termen care curge în plus față de termenul general de prescripție, dacă deja ce a fost pusă în mișcare acțiunea penală, fie în faza de urmărire penală, fie în faza judecătorească, nu era reglementată corect.

La faza de urmărire penală, Curtea Constituțională a spus că, așa cum era prevăzut în Codul penal din 2014, faptul că orice act de procedură nu este de natură să asigure garanțiile unui proces echitabil, conform standardelor CEDO, ale Uniunii Europene și ale Constituției României. Astfel, Curtea Constituțională a constatat că acea prevedere este neconstituțională și că trebuie pusă în acord.

Legiuitorul nu a făcut însă nicio corecție în această privință, motiv pentru care, ulterior, în 2022, Curtea Constituțională a venit și a spus că, în 45 de zile, Parlamentul trebuie să pună în acord acel articol cu decizia Curții. Până atunci era doar suspendată aplicarea normei, deci aveam o suspendare a curgerii prescripției și procedurile mergeau în continuare. Norma nu era scoasă din vigoare.

Pentru că nu s-a făcut această corecție, în 2022 Curtea Constituțională a spus: Întrucât nu v-ați îndeplinit obligația, declar neconstituțional acel articol și precizez în mod expres că efectele se produc începând cu decizia anterioară, iar tot ceea ce s-a întâmplat sub imperiul acelei reglementări nu mai poate fi luat în considerare.

Întrucât instituția prescripției în dreptul românesc este reglementată în Codul penal, și nu în Codul de procedură penală, afectarea acelei prevederi a dus la aplicarea regulii pe care o știm cu toții: Legea penală mai favorabilă. Astfel, au dispărut din calcul, pur și simplu, un număr între 4 și 8 ani. Doar din neglijența legiuitorului.

Ce poate face instanța judecătorească? Să ignore faptul că acea prevedere privind curgerea prescripției speciale a fost scoasă din fondul normativ și să calculeze de la sine termene suplimentare? Nu are voie. Unele organisme media au prezentat corect situația. Alte organisme media, care au vrut să folosească acest element ca pe un atac și o modalitate de decredibilizare a justiției, au pus vina pe judecătorul care aplică legea, fără să spună că problema este, de fapt, una de lege”, a zis Victor Alistar.

Vedeți mai multe aici: