Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Victor Alistar, a spus că informațiile apărute într-o anumită parte a presei potrivit cărora „Curtea Liei” ar primi bani sunt prezentate în mod eronat.

Victor Alistar a explicat că mecanismul de finanțare al instanțelor este unul ierarhic. ÎCCJ este ordonator principal de credite, curțile de apel sunt ordonatori secundari, iar tribunalele sunt ordonatori terțiari. Judecătoriile sunt incluse în bugetele tribunalelor.

Sumele la care se face referire pe anumite site-uri nu sunt destinate „normării” activității instanțelor, ci reprezintă obligații financiare ale statului.

„Am văzut un articol în media, de la un organism de propagandă guvernamental, care spunea „Curtea Liei Savonea” primește bani. Acesta este un neadevăr parțial, în sensul în care Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator principal de credite pentru toate instanțele judecătorești din țara asta.

Ordonator principal este Înalta Curte de Casație și Justiție, ordonatori secundari sunt curțile de apel, 15 curți de apel, a 16-a fiind la Ministerul Apărării, iar ordonatori terțiari sunt tribunalele, în timp ce judecătoriile sunt în bugetul tribunalelor.

Sumele respective sunt pentru tot sistemul de justiție, nu pentru „Curtea Liei Savonea”. Una este să fii președintele unei instanțe și alta este să fie „curtea ta”. Acum știm și noi, în limbajul comun: „curtea mea” este cea de acasă.

Instanța judecătorească, aici, având rol de ordonator principal de credite, are un alt rol. Acest tip de mesaj de comunicare, dacă facem o analiză pe mesaj, a avut intenția de a deturna conținutul.

Am văzut apoi în alte organisme de media, e adevărat, puține, majoritatea au preluat corect tema, că s-a spus că acești bani sunt pentru a rezolva problema legată de normare. Nimic mai fals. Este vorba despre obligațiile statului, obligațiile legale financiare ale statului, care au fost eșalonate pe cinci ani, iar o parte dintre ele au ajuns la scadență. Despre asta este vorba”, a zis purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar.

În ceea ce privește chestiunea legată de durata proceselor și de normare, acestea sunt o consecință directă a reformelor Bolojan și a subfinanțării sistemului:

„Pentru că, dacă noi vrem - și este legitim ca cetățenii să spună - „este firesc să mi se judece cauza într-un termen rezonabil”, ca să fac această chestiune am nevoie de resursă umană. Am nevoie să măresc schemele atât cu judecători, cât și cu personal de suport, ca să pot procesa volumul de litigii.

Am nevoie, de asemenea, să renunț la comportamentul administrației acela de a refuza să-i dea cetățeanului dreptul pe care îl are, de teamă să nu răspundă, și îl trimite pe cetățean să se judece: „Dacă îți dă instanța judecătorească, îți dau și eu”.

Și avem zeci de mii de litigii în materia pensiilor, zeci de mii de litigii în materia autorizațiilor și așa mai departe. Toate acestea țin de comportamentul instanței și atunci ai nevoie de finanțare.

O să dau un exemplu pe care poate îl înțelege toată lumea: Un medic poate, pe anumite specialități, să facă șase operații pe zi. Îi soliciți să facă 15 operații pe zi. Cam acesta este raportul: de 2,4 ori mai mult decât media Uniunii Europene ca număr de dosare pe judecător. Este firesc să nu poată să le facă și este firesc, în acel moment, să apară și erori. Iar oamenii reclamă această chestiune”, a zis purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar.

A cui este vina?

„Pentru că dreptul la un proces echitabil, însemnând atât durata rezonabilă a procedurii, cât și analizarea atentă a tuturor cererilor, este un drept fundamental al cetățenilor, nu este un lux teoretic. Și atunci statul este cel obligat să asigure resursele. Aceasta este o consecință a acestor reforme și a refuzului de a finanța cronic sistemul. Statul român a avut exemple că a știut să acționeze. Când medicii plecau masiv din țară, exista o mare problemă: Nu mai aveai cum să tratezi cetățenii, pentru că spitalele se goleau. Și atunci nu mai puteai programa o operație peste doi ani. Ce au făcut? Au mers pe ideea de a motiva, de a corecta și de a menține resursa umană în sistem. Acest lucru a domolit exodul masiv și a asigurat cetățenilor accesul la servicii medicale. La fel se întâmplă și în ceea ce privește justiția, ca serviciu public”, a mai zis Victor Alistar la DC News.

VEZI ȘI: EXCLUSIV „M-a sunat Lia”. Alistar (ÎCCJ) explică mizele viralizării telefonului din conferința de presă / video