€ 5.0952 →
|
$ 4.3913 →
|
Rezultatele interviurilor pentru șefia DIICOT vor fi publicate la data de 2 martie. Foto cu caracter ilustrativ: Agerpres
Joi, 26 februarie, cei cinci candidați înscriși pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al DIICOT vor susține interviurile la Ministerul Justiției.
Procurorul general Alex Florenţa, care candidează pentru una dintre cele două funcţii de procuror-şef adjunct al DIICOT, a afirmat, joi, că multe persoane consideră că inteligenţa artificială este un fel de "bau-bau", însă, în opinia sa, fără acest ajutor nu se va ieşi din blocajele instituţionale.
"Am văzut multe persoane care consideră că Inteligenţa Artificială este un fel de bau-bau, asociind-o cu felul de tradiţionalism pe care trebuie să-l păstrăm în abordarea activităţii noastre. Cred că sunt două lucruri total diferite. Fără inteligenţă artificială mă tem că nu vom ieşi din multe dintre blocajele instituţionale în care ne aflăm inerent. Inteligenţa artificială poate fi folosită în multiple feluri. De altfel, noi, la Parchetul General, chiar analizăm un model în momentul de faţă şi încercăm să-l vedem. Până la sfârşitul lunii următoare, cu siguranţă, vom încerca să facem un screening al corpului de procurori pentru a vedea cam ce soluţii, cam ce i-ar interesa de la o astfel de soluţie. E foarte important să vezi cum vede întregul corp de procurori, inclusiv cel tânăr, această soluţie", a declarat Florenţa, în cadrul interviului susţinut în faţa comisiei constituite la Ministerul Justiţiei, transmite Agerpres.
El a exemplificat cum ar putea ajuta inteligenţa artificială în parchete. "Poate fi folosită ca o soluţie de back office, începând de la soluţii de transcriere automată de tip speech-to-text, poate fi folosită într-o zonă de anonimizare a datelor personale din dosare, pentru că tot avem această GDPR în acţiune, şi mai ales în zona de protecţie a victimelor obligativitatea anonimizării anumitor acte şi pentru a degreva procurorii, inclusiv personalul auxiliar, de atribuţii administrative de acest tip. Ele pot fi făcute foarte uşor de către o soluţie de IA. Poate folosită pentru o gestionare eficientă a fluxului de dosare, inclusiv prin realizarea unor alerte de tip red flag în momentul în care se depăşesc termene procedurale, te apropie de un anumit interval de timp înainte de prescripţie şi aşa mai departe. Poate fi folosită ca asistent pentru redactarea unor documente şi nu mă refer aici la redactarea propriu-zisă a documentelor, care nu cred că trebuie să intre în zona de soluţie IA, dar de standardizarea documentelor, asta cu certitudine şi e o discuţie mai veche", a explicat procurorul general al României.
Conform acestuia, Inteligenţa Artificială poate fi folosită pentru capacităţi de analiză a anumitor medii şi anumitor forme de manifestare ale fenomenului infracţional, care să permită, pe baza unor analize atât a open source, a surselor de manifestare, a documentelor oficiale, dar şi a practicilor care există la nivelul parchetelor, să se stabilească, de exemplu, o prioritizare a dosarelor de evaziune fiscală care sunt în instrumentare.
"Acest lucru poate fi făcut prin implementarea unor criterii foarte, foarte, foarte clare, iar IA, analizând un volum de date, care altfel ţie ca procuror sau ca manager de instituţie ţi-ar lua probabil jumătate din mandat, le poate face cu rapiditate şi îţi poate genera până la urmă nişte analize care să-ţi permită o prioritizare mult mai eficientă a activităţii. Deci, soluţia de IA poate fi folosită în multiple feluri, inspiraţie să ai", a menţionat Alex Florenţa.
Procurorul şef-adjunct al DIICOT, Claudia-Ionela Curelaru, a declarat joi că procurorii se confruntă în ultima vreme cu un număr tot mai mare de dosare care au ca obiect pornografia infantilă şi a menţionat că, din 2016 până în prezent, Direcţia a primit 500.000 de sesizări din Statele Unite ale Americii, cu date brute despre acest fenomen.
Claudia-Ionela Curelaru candidează pentru un nou mandat la funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT. În timpul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei a fost întrebată despre necesitatea elaborării unor metodologii/ghiduri integrate privind derularea cercetărilor penale, pentru a asigura instrumentarea mai eficientă a unor anumite tipologii de infracţiuni din competenţa DIICOT.
În context, procuroarea a spus că DIICOT se confruntă în ultima vreme cu tot mai multe cazuri de pornografie infantilă şi Direcţia a primit din SUA un număr mare de date despre acest fenomen, astfel că este nevoie de o metodologie unitară pentru a analiza informaţiile.
"Există o metodologie în lucru deja la Secţia de combatere a criminalităţii informatice, care va fi un ajutor în desfăşurarea activităţii urmăririi penale în dosarele care au ca obiect pornografia infantilă. Pentru că ne confruntăm cu un număr tot mai mare de cauze care au acest obiect. Din 2016 până în prezent, am primit 500.000 de NCMEC-uri (sesizări prin platforma National Center for Missing & Exploited Children - n.r.), care reprezintă date brute cu conţinut pornografic infantil. Aceste NCMEC-uri sunt livrate de organizaţii nonguvernamentale din SUA şi apoi statelor în care apare acest fenomen ca fiind pregnant, prin EUROPOL. Numai anul trecut, în România au fost livrate 50.000- 60.000 de NCMEC-uri, în prezent aflându-se în lucru 100.000. Acestea, în funcţie de IP-urile care au fost identificate de către poliţiştii de la Combaterea Crimei Organizate, au fost repartizate serviciilor de combatere a criminalităţii organizate din teritoriu iar marea majoritate a sesizărilor formulate de ofiţerii de poliţie judiciară sunt pe baza acestor materiale, care la început sunt brute", a precizat Claudia-Ionela Curelaru, potrivit Agerpres.
Știrea inițială:
Candidaţii pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) susţin, joi, 26 februarie, interviurile în faţa Comisiei constituite la Ministerul Justiţiei.
Este vorba despre:
Reamintim că potrivit Ministerului Justiţiei, timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere este de maximum 30 de minute şi timpul dedicat pentru întrebări şi răspunsuri este de cel mult o oră.
Conform calendarului estimativ, rezultatele selecţiei vor fi publicate la data de 2 martie. Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea emiterii avizului consultativ.
Reamintim că ieri, 25 februarie, la Ministerul Justiției, au susținut interviurile candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Ulterior, Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, a anunțat că se retrage din cursa pentru șefia DIICOT.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
