O dezbatere în interiorul coaliției de guvernare a intensificat analiza privind impactul economic al marilor programe de achiziții pentru apărare, mai mulți lideri politici ridicând întrebări legate de măsura în care contractele externe de miliarde de euro generează beneficii industriale reale pentru economia României. Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a solicitat recent clarificări în cadrul coaliției cu privire la faptul dacă sumele alocate apărării se traduc în avantaje industriale concrete pentru România.

Deși nu a fost menționat un contract anume, declarațiile apar în contextul în care Bucureștiul avansează mai multe programe majore de modernizare, inclusiv achiziția mult așteptată de Mașini de Luptă ale Infanteriei (MLI). Competiția pentru MLI este tot mai mult percepută nu doar ca o decizie privind capabilitatea militară, ci și ca un test al strategiei industriale a României. Ministrul Economiei a subliniat recent necesitatea unei localizări profunde în cadrul contractelor majore din domeniul apărării, afirmând că firmele nu ar trebui „să vină pur și simplu cu bani și să asambleze lucruri”, ci să asigure faptul că producția și valoarea adăugată au loc efectiv în România.

La nivel european, statele se orientează tot mai mult către localizare, transfer de tehnologie și capacitate suverană de producție, pe fondul preocupărilor legate de reziliența lanțurilor de aprovizionare și de mediul de securitate de pe flancul estic al NATO. În cadrul programului MLI, abordările industriale diferă semnificativ, transformând competiția într-un test mai amplu privind modul în care România își aliniază cheltuielile de apărare cu strategia industrială națională.

Rheinmetall operează o unitate majoră de producție MLI la Zalaegerszeg, în Ungaria, un punct central în rețeaua sa europeană de fabricație. Deși grupul german are activități industriale și în România și subliniază integrarea în lanțurile de aprovizionare ale UE, o întrebare de politică publică rămâne dacă viitoarea producție MLI ar fi ancorată integral în România sau concentrată în hub-uri regionale deja existente.

În schimb, Hanwha Aerospace România a propus dezvoltarea unei capacități substanțiale de producție internă, integrarea furnizorilor români și includerea formării forței de muncă în ciclul de viață al programului. Compania își prezintă oferta drept un parteneriat industrial pe termen lung, o localizare de până la 80%, menit să ancoreze producția în România.

Pe măsură ce liderii politici pun un accent tot mai mare pe efectele multiplicatoare economice și pe capabilitățile suverane, amplasarea și profunzimea producției devin criterii definitorii. Decizia privind MLI nu mai privește doar alegerea unei platforme, ci și modul în care România își structurează viitorul industrial în domeniul apărării.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News