€ 5.0974 →
|
$ 4.3327 →
|
Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu spune că nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale. Foto: Agerpres
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, vine cu o serie de mesaje tranșante după ce România a intrat în recesiune tehnică.
Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, a explicat, într-un articol pe blogul său, de ce recesiunea tehnică în care a intrat România nu este, de fapt, deloc o surpriză, așa cum susțin acum unii. Totodată, acesta a atras atenția asupra faptului că și alte state membre ale UE au trecut prin situații similare, deci cazul României nu este unul singular. În plus, viceguvernatorul BNR avertizează că ”nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale”.
"La manual, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrul anterior. Ca atare, rezultatele PIB din trimestrele III și IV ale anului 2025, anume -0,1%, respectiv -1,9%, reflectă încadrarea economiei României în cazul „clasic” al recesiunii tehnice.
Semnificativă este, în această privință, diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu, ca manifestare profundă și durabilă în dinamica anuală a economiilor naționale. Cu toate acestea, există și unele opinii că recesiunea tehnică este, de fapt, anticamera regulată a recesiunii economice. Însă, numeroase evidențe empirice invalidează asemenea supoziții corelative.
Cazul României nu este unul singular în spațiul economic al Uniunii Europene. Zece alte state membre (Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Austria, Ungaria și, mai recent, Finlanda și Irlanda) au traversat episoade de recesiune tehnică în ultimii trei ani.
Dintre aceste state, doar Germania, Austria și Estonia au înregistrat recesiuni economice de profunzime, cu doi ani consecutivi de contracție a PIB real, în principal pe fondul șocurilor crizei energetice izbucnită odată cu războiul din Ucraina.
BNR sublinia încă de acum un an încetinirea accentuată a cererii interne și reducerea ritmului de creștere economică sub potențial, ca urmare a schimbării conduitei politicii fiscale și de venituri, pentru redresarea poziției fiscal-bugetare. Perspectiva recesiunii tehnice a fost inclusă în scenariile de prognoză încă de la sfârșitul anului trecut.
Aceste evoluții au survenit după un an 2024 cu performanțe economice modeste, date fiind cererea externă redusă și condițiile climatice care au afectat contribuția sectorului agricol la PIB. Măsurile bugetare puternic expansioniste din anul 2024, deși au susținut consumul intern, au avut ca efect înrăutățirea deficitului extern, excesul de cerere fiind acoperit în mare măsură din importuri.
Derapajul deficitului bugetar și deteriorarea balanței externe au urgentat necesitatea consolidării finanțelor publice. Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și a atenua vulnerabilitățile economiei la șocuri externe, într-un context în care România se confruntă cu creșterea severă a necesarului de finanțare în privința datoriei publice.
Estimările PIB au fost revizuite începând cu luna decembrie 2025, cu valori negative prognozate pentru trimestrul IV, al cărui declin economic (-1,9%) față de trimestrul III s-a dovedit mult mai sever decât și cele mai exigente estimări. Semnificativ este faptul că majoritatea indicatorilor corelați cu evoluția PIB, precum volumul cifrelor de afaceri din comerț, producția industrială sau salariul real, erau deja poziționați pe o tendință de restrângere a activității economice", a explicat Cosmin Marinescu.
Cât despre măsurile de ajustare bugetară, viceguvernatorul BNR spune că și dacă acestea nu ar fi existat, "economia României nu ar fi duduit în 2025". În plus, potrivit lui Cosmin Marinescu, oricum nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale pentru că o consecință directă ar fi "un rating de țară cu implicații drastice, incalculabile, asupra stabilității economice și financiare".
"În acest context, putem remarca diverse opinii care deplâng recesiunea tehnică și ajung să pună sub semnul întrebării chiar necesitatea ajustării bugetare, un scenariu extrem, imposibil de imaginat. Chiar fără măsurile de ajustare, economia României nu ar fi duduit în 2025, ca altădată, așa cum nu a duduit nici în 2024!
Însă nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale. Consecința ar fi un rating de țară cu implicații drastice, incalculabile, asupra stabilității economice și financiare.
De aceea, primul pas al unei dezbateri oneste este de a înțelege imperativul României privind consolidarea finanțelor publice. Nicio economie nu poate crește sănătos pe seama deficitelor bugetare severe, care maschează performanțele și amână costurile. Iar creșterea datoriei publice ajunge să coste scump și impune corecții dureroase.
Trebuie să continuăm consolidarea finanțelor publice, însă în mod echilibrat, asigurând pe cât posibil o anumită coeziune socială, cât și consensul politic necesar în astfel de vremuri fragile, dominate de multiple provocări externe, economice și de securitate. (...)
Politica fiscală nu își poate permite prea curând „reglaje” de acomodare mai serioase. Măsurile de până acum asigură revenirea pe calea corectă a consolidării bugetare, dar este important să fie dublate de reforme structurale și politici axate pe competitivitate.
În 2026, eforturile de susținere a mediului antreprenorial și de atragere a investițiilor majore în economie necesită adaptare la contextul vulnerabil, dar și dozaj prudent.
Există riscuri inerente ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de „recesiune tehnică”. Tocmai de aceea, stabilitatea politică a guvernării și încrederea mediului investițional sunt priorități cheie pentru redresarea economică", a mai explicat viceguvernatorul BNR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
