Islanda organizează referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană: Ar putea intra în UE înaintea altor state candidate

Autor: Tiberiu Vasile

Islanda organizează referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană mai devreme decât se anticipa. Autoritățile de la Reykjavík iau în calcul un vot încă din august, care ar putea reporni oficial discuțiile de aderare la UE. Informația a fost confirmată pentru Politico de două surse implicate direct în proces, care au vorbit sub protecția anonimatului.

Un calendar grăbit într-un moment tensionat pentru Europa

Planul vine într-un context în care Uniunea Europeană accelerează extinderea. La Bruxelles se discută deja despre un mecanism prin care Ucraina ar putea primi, chiar de anul viitor, un statut de membru parțial. În același timp, Muntenegru este văzut drept stat favorit pentru a deveni următorul membru care intră în UE, după ce a închis recent un nou capitol de negociere.

La Reykjavík, coaliția aflată la putere își asumase inițial organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare până în 2027. Discuțiile au fost înghețate în 2013 de un guvern anterior. Însă ritmul s-a schimbat. Presiunile geopolitice și tensiunile comerciale cu Washingtonul, după impunerea unor tarife pentru Islanda, au scurtat termenele. La asta se adaugă și amenințările președintelui american Donald Trump privind posibila anexare a Groenlandei, un semnal care a fost luat foarte în serios în regiune.

Decizia, așteptată în Parlament. Miza: intrarea rapidă în UE

Parlamentul islandez ar urma să stabilească data exactă a scrutinului în următoarele săptămâni, spun aceleași surse. În ultimele luni, schimburile politice s-au intensificat: oficiali europeni au venit în Islanda, iar lideri islandezi au fost prezenți la Bruxelles. Dacă votul va fi favorabil, Islanda ar putea intra în UE înaintea altor state candidate, susține una dintre persoanele implicate.

„Discuția despre extindere se schimbă”, a declarat pentru Politico comisarul european pentru extindere, Marta Kos, după întâlnirea de luna trecută cu ministra islandeză de Externe, Katrin Gunnarsdottir. „Tot mai mult, este vorba despre securitate, despre apartenență și despre păstrarea capacității noastre de a acționa într-o lume a sferelor de influență concurente. Asta îi privește pe toți europenii.”

Și la vârful Comisiei Europene tonul este similar. Președinta instituției, Ursula von der Leyen, a discutat la Bruxelles cu prim-ministra Islandei, Kristrun Frostadottir, subliniind că parteneriatul dintre părți „oferă stabilitate și predictibilitate într-o lume volatilă”. Von der Leyen a fost în Islanda în iulie anul trecut și s-a întâlnit cu Frostadottir și la reuniunea Consiliului Nordic de la Stockholm, în toamnă. O nouă vizită în regiunea arctică este programată pentru luna martie.

De ce s-a accelerat dosarul Islandei

Interesul Bruxellesului pentru Islanda nu a apărut peste noapte. Discuțiile despre o relație mai strânsă și chiar despre reluarea negocierilor de aderare începuseră înainte ca Trump să revină la putere. Un oficial UE spune că, oricum, această țară cu poziție strategică în Atlanticul de Nord intrase din nou pe radarul liderilor europeni.

Semnalele recente dinspre SUA au grăbit însă lucrurile. O glumă a lui Billy Long, nominalizat de Trump pentru postul de ambasador în Islanda, potrivit căreia țara ar putea deveni al 52-lea stat american, a fost percepută la Bruxelles ca un indicator al unei retorici mai agresive. „Cred că faptul că Islanda a fost menționată de patru ori într-un discurs al lui Trump [la Forumul Economic Mondial de la Davos, luna trecută, când președintele SUA vorbea despre Groenlanda] a activat ideea”, a explicat un alt oficial european.

Un drum vechi, reluat într-un context nou

Islanda a cerut oficial să adere la UE în 2009, în plină criză financiară, când cele trei mari bănci comerciale ale țării s-au prăbușit. Pe măsură ce economia și-a revenit rapid, negocierile au fost înghețate în decembrie 2013. Doi ani mai târziu, în martie 2015, Reykjavík a cerut să nu mai fie considerată stat candidat.

Între timp, realitatea geopolitică s-a schimbat radical. Islanda se află într-un punct-cheie din Atlanticul de Nord, la sud de Cercul Polar Arctic, nu are armată proprie și își bazează securitatea pe apartenența la NATO și pe acordul bilateral de apărare din 1951 cu SUA.

Peștele, marea piedică. Brexitul schimbă jocul

Aderarea nu va fi simplă. Marea problemă rămâne pescuitul, un sector vital pentru economia islandeză și un subiect exploziv în negocierile anterioare. „În final, totul se reduce la pește, asta a fost mereu problema”, a spus primul oficial UE.

Diferența majoră față de trecut este Brexitul. Relația dintre Marea Britanie și Islanda pe tema pescuitului a fost tensionată timp de decenii, cu episoade cunoscute sub numele de „Războaiele Codului”, între anii 1950 și 1970. Mai recent, Londra a contestat cantitatea de macrou pescuită de navele islandeze, ceea ce a dus la așa-numitul „Război al Macroului” și la amenințări ale UE cu sancțiuni comerciale. Faptul că britanicii nu mai sunt în UE ar putea reduce din presiune pe acest dosar.

Cât de repede ar putea avansa negocierile

Dacă populația va vota pentru reluarea discuțiilor, negocierile cu Uniunea Europeană ar putea progresa rapid. Islanda este deja membră a Spațiului Economic European și face parte din Schengen, deci mare parte din legislația UE este deja transpusă. Până la înghețarea negocierilor, în 2013, țara închisese 11 din cele 33 de capitole. Muntenegru, cea mai avansată țară candidată, a reușit să depășească acest prag abia recent.

„Pe hârtie, nu ar fi prea dificil; ar putea dura chiar doar un an” pentru finalizarea capitolelor, a spus oficialul UE. O sursă apropiată de discuțiile interne de la Reykjavík avertizează însă că termenul este prea optimist, din cauza subiectelor sensibile rămase pe masă.

Chiar și așa, procesul nu s-ar opri aici. Pentru intrarea efectivă în UE ar fi necesar un al doilea referendum, de această dată privind acceptarea rezultatului negocierilor și aderarea propriu-zisă.

Securitatea

În funcție de cât va dura întregul proces și de evoluția contextului geopolitic, al doilea vot ar putea fi mai greu de trecut. Beneficiile pentru Islanda sunt legate mai ales de securitate și ancorare strategică, nu de câștiguri economice imediate. Țara se află deja printre economiile cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor din lume, ceea ce face ca argumentul strict financiar al aderării să fie mai puțin convingător decât în cazul altor state, conform POLITICO.

CITEȘTE ȘI: Bruxelles accelerează proiectul unei "super-Europe": Cum vrea UE să devină o putere mondială