Candidații la șefia PÎCCJ, interviuri la Ministerul Justiției: Cristina Chiriac vs. Bogdan-Ciprian Pîrlog. „Mi se pare ridicol!”

Autor: Iulia Horovei

Cristina Chiriac, procuror-şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Iaşi, şi Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, au susținut, luni, interviurile pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Cum și-a prezentat viziunea Cristina Chiriac

Cristina Chiriac a pledat pentru ca procurorii să folosească mai des acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpaţii, ca o măsură de scădere a stocului de dosare la parchete.

„Prioritatea soluţionării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru şi să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluţionate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate. A prioritiza dosarele care nu necesită un probatoriu extrem de ridicat şi a soluţiona cât mai repede aceste dosare tocmai pentru a nu mări şi mai mult stocul de dosare, care deja există şi este foarte mare la nivelul Ministerului Public. Aş utiliza cât mai eficient instituţia acordului de recunoaştere a vinovăţiei, o instituţie care în cadrul serviciului pe care l-am condus am aplicat-o destul de frecvent”, a spus Cristina Chiriac.

În timpul interviului, Cristina Chiriac a fost întrebată dacă aceste acorduri de recunoaştere a vinovăţiei ar putea fi utilizate mai des la parchetele din teritoriu, pentru infracţiuni la siguranţa pe drumurile publice, patrimoniu sau furt calificat.

„Cred că acest instrument nu se foloseşte destul de des la nivelul parchetelor locale, deoarece concepţia procurorului este că, dacă trebuie să facă un acord de recunoaştere a vinovăţiei, mai bine ar face rechizitoriu. Şi cred că nu îi sunt explicate pe deplin care sunt avantajele acestui instrument, care poate fi folosit în vederea sesizării instanţei. Din punctul meu de vedere, pentru a convinge procurorii să recurgă la acest instrument, trebuie făcută o analiză pe practica judiciară. În sensul că, dacă pedepsele aplicate pentru genul de infracţiuni, pentru care se încheie acord de recunoaştere, sunt în anumite limite, limite pe care oricum procurorul le poate negocia la nivelul urmăririi penale, atunci speranţa că va primi o pedeapsă mai mare pentru fapta pentru care procurorul l-a cercetat nu este justificată. (...) Folosirea acestui instrument presupune eficienţă, rapiditate şi lipsă de posturi. Şi degrevarea instanţelor”, a răspuns Cristina Chiriac.

În cadrul interviului, ea a abordat şi relaţia pe care Ministerul Public ar trebui să o aibă cu presa.

„În ceea ce priveşte relaţia cu mass-media, trebuie făcută în limite legale şi cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Aşa cum am precizat în proiect, este esenţial să existe din partea Ministerului Public şi, în special din partea procurorului general, o reacţie fermă şi justificată cu privire la anumite tipuri de infracţiuni care stârnesc îngrijorările societăţii, explicate într-un mod clar competenţele Ministerului Public. Trebuie explicat clar ce poate face Ministerul Public şi ce doreşte opinia publică de la Ministerul Public şi trebuie să existe o comunicare în acest sens pentru ca publicul, prin intermediul mass-mediei, să înţeleagă competenţele şi gradul de intervenţie a Ministerului Public în anumite fenomene infracţionale”, a spus Cristina Chiriac.

Pe parcursul interviului, din cauza emoţiei fireşti, Cristina Chiriac a făcut greşeli în exprimare, pe alocuri greu de înţeles, iar la unele întrebări a răspuns destul de puţin.

Cristina Chiriac este şefa DNA Iaşi şi candidează pentru funcţia de procuror general al României. 

Bogdan-Ciprian Pîrlog, critici la adresa sistemului judiciar

Și Bogdan-Ciprian Pîrlog și-a prezentat, luni, ideile. În timpul interviului desfășurat la Ministerul Justiţiei, el a spus că sistemul judiciar a pierdut pentru prima dată suportul opiniei publice şi a criticat modul în care se fac promovările în magistratură, pe care l-a catalogat ca fiind „ridicol”.

„Să nu uităm că una dintre problemele pentru care ne aflăm acum într-un moment extrem de dificil este faptul că, pentru prima dată, am pierdut suportul opiniei publice. Întotdeauna au existat curente, dar în permanenţă a fost, fie de o parte, fie de alta, un puternic curent al opiniei publice. Acum, ne bazăm în cel mai bun caz pe o ostilitate cât de cât indiferentă. Asta în momentul în care nu este o ostilitate extrem de agresivă la nivelul tuturor. Dacă noi, care suntem mai vechi, am mai trăit tot felul de fenomene, îmi închipui ce este pentru tinerele generaţii din magistratură, care reprezintă viitorul şi pentru cei care ar vrea să intre în magistratură, să vadă ce înseamnă să îţi asumi o profesie în care societatea din care provii şi pentru care urmează să desfăşori un serviciu public te urăşte din start”, a spus Pîrlog, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

El a criticat sistemul actual de promovare în magistratură pe baza unui concurs de dosare, fiind adeptul unui examen scris, de tip teste grilă, care este mult mai "curat" decât "subiectivismul dus până la agresiune" din prezent.

„Revenind la legile justiţiei, actuale. Înlăturarea sistemului de promovare prin examen, care a avut de-a lungul timpului o serie de contestatari. Nici eu nu am fost încântat de testele acelea grilă. Mi-am luat gradul de Parchet de pe lângă Înalta Curte din treaptă în treaptă, dând acel tip de examen. Dar, trecând prin toate formele de examen, am ajuns la concluzia că, în acest moment al dezvoltării societăţii noastre, este cel mai curat mod de promovare. Nu rezolvă toate problemele, nu răspunde la necesitatea celor care muncesc. (...) Multă lume confundă şi critică că se face promovare pe bază de interviu. Nu se face pe bază interviu, se face pe baza unei evaluări, care de foarte multe ori ne-am lovit în practică cu nişte situaţii absolut ridicole. Am văzut un subiectivism dus până la agresiune. Colegi care au fost depunctaţi pe motiv că au exercitat căi de atac, ignorând un RIL sau un HP, care au fost date câteva luni mai târziu faţă de momentul exercitării căii de atac. (...) Un astfel de examen nu poate răspunde necesităţii unei promovări meritocratice la un astfel de nivel. Riscă să creeze un sistem de relaţii clientelare. (...) Mai bine ne întoarcem la sistemul legii din 1992, când pur şi simplu se anunţa că urmează X să promoveze şi să facă un referat”, a susţinut Pîrlog.

De asemenea, procurorul a catalogat drept „ridicol” modul de promovare la Înalta Curte.

„La fel promovarea la Înalta Curte, fără să existe un examen scris. Mi se pare de asemenea ridicol. Explicaţia că aceia care au ajuns până la nivel de curte de apel deja ştiu şi ar fi o insultă... Ce vă spun este ceea ce am extras din comunicările colegilor, care au făcut astfel de afirmaţii, chiar vorbim de secţie pentru judecători, cum că ar fi o umilire a judecătorilor, că la nivel de curte de apel nu se mai justifică să le fie testate cunoştinţele. Mă scuzaţi, dar mi se pare absolut nelalocul lui acest fel de a pune problema. În definitiv, faptul că în urmă cu 10 - 15 ani am promovat un examen nu înseamnă că am rămas la acelaşi nivel. (...) Vedem, unii colegi se menţin, sunt la zi cu legislaţia, muncesc, alţii reuşesc să găsească, pe principiul minimei rezistenţe, posibilitatea de a fenta acestea. Mi se pare ridicol să presupunem din oficiu că o persoană care ocupă o poziţie şi care a luat un examen în urmă cu extrem de mult timp şi-a păstrat toate cunoştinţele la nivelul unui judecător de Înaltă Curte”, a punctat Bogdan Pîrlog.

Bogdan Pârlog, procuror militar şi preşedinte al Asociaţiei „Iniţiativa pentru Justiţie”, este unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai actualului CSM, fiind sancţionat de mai multe ori de Consiliu, inclusiv pentru declaraţii care ar aduce „atingere prestigiului justiţiei”.

El a făcut parte din primul grup de magistraţi care a acceptat să discute în mod public, la întâlnirea din decembrie 2025 de la Palatul Cotroceni, despre problemele grave din justiţie.

A devenit cunoscut în spaţiul public după ce a deschis dosarul împotriva jandarmilor pentru violenţele de la mitingul din 10 august 2018.