Prof. univ. dr. Mircea Duțu a vorbit despre măsurile pe care le ia România pentru reglementarea inteligenței artificiale și despre nevoia de a adapta legislația națională la reglementările europene.

Întrebat dacă România ia măsuri pentru reglementarea inteligenței artificiale, prof. univ. dr. Mircea Duțu, președinte al Universității Ecologice din București și director emerit al Institutului de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române, a răspuns că, deși la nivelul Uniunii Europene există un regulament, România nu a implementat încă măsuri concrete, spre deosebire de alte țări, cum este Italia, care și-a creat un cadru intern pentru aplicarea dispozițiilor legale.

„La nivelul legislației naționale se întâmplă ceva în materie de reglementare a inteligenței artificiale sau ar trebui să se întâmple?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.

„Ar trebui să se întâmple pentru că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat un regulament. Este un act legislativ care se aplică în mod direct, are forță obligatorie, fără a mai fi necesare, în principiu, dezvoltări naționale.

Totuși, Italia, de exemplu, a înțeles să preia regulamentul și să facă un cadru intern de aplicare a dispozițiilor sale, pentru că rămân particularități naționale în privința accesului, în privința modului în care se respectă drepturile de autor și se indemnizează atunci când sunt încălcate, asupra modului în care sunt folosite elementele, de pildă, de drept contravențional sau penal și așa mai departe”, a spus prof. univ. dr. Mircea Duțu.

VEZI ȘI: Adrian Negrescu, cel mai bun scenariu pentru România, după ce BNR a înrăutățit prognoza de inflație. Aprilie 2026, moment de răscruce

Strategia României pentru inteligența artificială, elaborată pe baze învechite

Prof. univ. dr. Mircea Duțu a explicat că strategia României pentru inteligența artificială 2025-2030 a fost elaborată pe baza unor orientări legislative învechite și publicată într-un context nefericit, fără a putea integra noile reglementări europene majore.

Potrivit profesorului, dezvoltările rapide în domeniu fac ca lucrările mai vechi să nu mai fie relevante, mai ales în cazul inteligenței artificiale generative, cu impact major asupra creațiilor și societății.

„Din păcate, strategia noastră privind inteligența artificială 2025-2030 a fost elaborată și publicată într-un cadru nefericit, în sensul că, în iulie anul trecut, a fost adoptată în contextul în care elaborarea ei a început pe baza unor orientări legislative învechite deja, în condițiile în care aproape simultan au fost adoptate aceste două reglementări europene majore, care nu au putut să fie luate în considerare pe deplin.

De ce? Dezvoltările sunt deosebit de accelerate în această privință, lucru valabil și în privința dreptului. De aceea, atunci când deschizi o lucrare și vezi la bibliografie lucrări din 2019-2020, deja poți să lași deoparte cartea respectivă, că nu mai rezonează, mai ales cu implicațiile pe care le presupune inteligența artificială generativă, care este esențială pentru implicațiile asupra domeniului reflecției, ale creațiilor și ale impactului pe care inteligența artificială îl are asupra societății”, a spus prof. univ. dr. Mircea Duțu la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV şi Părinţi şi Pitici.

Video: