Prof. univ. dr. Dumitru Borțun a transmis un mesaj părinților și profesorilor în care a explicat care sunt cele două căi prin care copiii pot accesa cunoașterea și se pot dezvolta armonios.

Întrebat în ce măsură lectura mai este o preocupare pentru tinerele generații, prof. univ. dr. Dumitru Borțun, președintele Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice, a explicat că aceasta este foarte puțin prezentă în viața copiilor. Potrivit acestuia, lectura și călătoriile îi ajută pe aceștia să se dezvolte, să cunoască alte culturi și să-și formeze propria identitate.

„În ce măsură cartea și lectura mai sunt o preocupare și o pasiune pentru noile generații?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.

„Într-o măsură foarte mică. Dar eu m-aș adresa în primul rând educatorilor care ne urmăresc - părinți, profesori, învățători, educatori.

Sunt două căi spre cunoaștere, spre autodepășire, spre ieșirea omului din orizontul de viață definit de cotidian: lectura și călătoria.

Prin lectură și prin călătorie copilul se întâlnește cu alte tipuri de cultură, cu alte viziuni despre lume, cu alte obiceiuri, cu alt mod de a gândi. Este modul prin care își poate cunoaște mai bine propria identitate, prin confruntarea cu celălalt, cu alteritatea, și poate să se perfecționeze într-o anumită direcție.

Trebuie să ai călătorie, adică să ieși din satul tău... Descartes este un model clasic. A învățat într-un colegiu iezuit până la 17 ani, după care s-a înrolat în armata Franței și a bătut toată Europa. Ajunge unul dintre cei mai mari înțelepți ai epocii”, a spus prof. univ. dr. Dumitru Borțun.

VEZI ȘI: Noile programe pentru liceu, aprobate și pregătite pentru septembrie. Pe ce pun accent / video

Ce se întâmplă în mintea omului când citește

Prof. univ. dr. Dumitru Borțun a explicat că, în trecut, tinerii călătoreau și studiau în alte locuri și că prin lectură omul își formează imagini, înțelege mai bine lumea și propria experiență, iar prin combinarea experienței de viață cu lectura are loc maturizarea și evoluția personală.

„Peregrinau din universitatea în universitate. Mai ales în spațiul habsburgic, la 18 ani, copilul pleca vreo 2 ani într-o călătorie inițiatică ca să cunoască lumea”, a spus Sorin Ivan.

„Și în basmul românesc e așa. Când Făt-Frumos se duce la împărat și îi spune: „Maria Ta, a venit vremea să plec și eu în lume”. De ce? Pentru că era un ritual. E unul dintre ritualurile de trecere de la băiat la bărbat.

A doua cale e a lecturii. Care e rostul lecturii? Vă spun celor care educați, care aveți copii în casă sau la școală: Când citesc un text, leg niște semne, care se numesc litere, în cuvinte, cuvintele în propoziții, propozițiile în fraze, frazele în text și, la un moment dat, am o anumită semnificație, adică o imagine mentală. Procesez sensurile și mi se naște o reprezentare sau o imagine mentală. Mă pot îndrăgosti de un personaj, pot să țin cu el, pot să-l urăsc. Deci, am o capacitate mult mai mare de a înțelege lumea prin intermediul acestor imagini mentale.

Când mă întorc la experiența personală de viață, am această grilă prin care pot să înțeleg mai bine propria mea experiență. Mă maturizez și mă întorc la lectură, maturizat, și am altă grilă de înțelegere a cărții. Ca dovadă că dacă citim aceeași carte la interval de câțiva ani descoperim noi sensuri. E altă carte. E o experiență absolut necesară pentru evoluția spirituală a unui individ. E naveta dintre experiență și lectură”, a spus prof. univ. dr. Dumitru Borțun.

VEZI ȘI: Secretul performării, vechi de un secol, dezvăluit de Dumitru Borțun. De ce niciun ministru nu poate reforma școala românească / video

Problema nu este tehnologia, ci modul în care este folosită

„Dar când stau pe telefonul mobil și consult superficial o avalanșă de imagini, acolo nu mai e o experiență a aprofundării, a procesării”, a spus Sorin Ivan.

„Nu mai este, pentru că mintea lui nu mai este pusă să transforme informația în imagine mentală. I se oferă direct imaginea vizuală”, a spus prof. univ. dr. Dumitru Borțun.

„Asta e problema care trebuie combătută de școală, nu tehnologia. Poți să citești Balzac și de pe telefon, și de pe tabletă. Dar să-l citești, nu să te uiți la TikTok, la imagini care te smintesc pur și simplu”, a spus Sorin Ivan la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.

Video: