€ 5.0941 →
|
$ 4.3981 →
|
Foto: Unsplash
Situația continuă să evolueze rapid, cu noi atacuri, declarații și mișcări militare care amplifică tensiunile din regiune. Toate informațiile importante, actualizate în timp real, le puteți urmări în acest live text.
Update 18
Trump spune că nu va exista niciun acord cu Iranul până la o „predare necondiționată”
Președintele Donald Trump a folosit astăzi platforma sa Truth Social pentru a stabili condițiile în care ar putea înceta loviturile americane împotriva Iranului, scriind: „Nu va exista niciun acord cu Iranul decât dacă acesta se predă necondiționat!”
Până în prezent, liderul de la Casa Albă nu a oferit un termen clar pentru încheierea ostilităților cu regimul iranian. Într-un interviu acordat revistei Time magazine, publicat târziu în noaptea precedentă, Trump a spus că estimează că obiectivele administrației sale ar putea fi atinse în patru sau cinci săptămâni. Cu toate acestea, a subliniat că nu are „nicio limită de timp pentru nimic” și că își dorește pur și simplu „să ducă lucrurile la capăt”.
„După aceea, și după alegerea unui lider sau a unor lideri MARI și ACCEPTABILI, noi, împreună cu mulți dintre minunații și foarte curajoșii noștri aliați și parteneri, vom lucra neobosit pentru a readuce Iranul de la marginea distrugerii, făcându-l din punct de vedere economic mai mare, mai bun și mai puternic decât a fost vreodată”, a scris el vineri. „IRANUL VA AVEA UN VIITOR MĂREȚ. «SĂ FACEM IRANUL MĂREȚ DIN NOU (MIGA!)».”
Update 17
Loviturile SUA-Israel împotriva Iranului, o „greșeală extraordinară”, spune premierul Spaniei
Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a criticat din nou atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, afirmând că acestea reprezintă o „greșeală extraordinară” și că „nu sunt în conformitate cu dreptul internațional”.
Sanchez a spus că o „cooperarea loială” ar trebui să prevaleze asupra „confruntării” în relațiile cu Statele Unite, după tensiunile apărute din cauza opoziției Madridului față de utilizarea de către Washington a bazelor sale militare în operațiuni împotriva Iranului.
Președintele american Donald Trump a atacat dur Spania marți, numind-o un aliat „teribil” și amenințând că va întrerupe toate relațiile comerciale cu Madridul, potrivit The Guardian.
Update 16
Iranul amenință Kurdistanul irakian cu atacuri dacă grupările kurde lansează o ofensivă împotriva Teheranului
Iranul a ameninţat vineri cu atacuri asupra facilităţilor din Kurdistanul irakian dacă grupările armate din această regiune răspund îndemnului preşedintelui american Donald Trump de a lansa o ofensivă terestră în Iran, după ce atacurile aeriene efectuate de SUA şi Israel asupra Iranului nu şi-au atins scopul de a înlătura regimul de la Teheran, transmit agenţiile AFP şi Xinhua.
"Îi avertizăm pe prietenii şi fraţii noştri din Kurdistanul irakian că, până acum, numai bazele Statelor Unite, Israelului şi ale grupărilor separatiste au fost vizate în regiune, dar în cazul permisiunii unei prezenţe continue, a conspiraţiilor sau intrării acestor grupuri şi a Israelului în Iran prin regiune, toate instalaţiile din Kurdistanul irakian vor fi ţintite pe scară largă", a declarat Ali Akbar Ahmadian, un reprezentant al liderului suprem iranian în Consiliul de Apărare.
Ministerul Informaţiilor de la Teheran a susţinut joi că forţele armate iraniene şi cele ale Corpului Gărzilor Revoluţionare au "distrus" şi au avariat grav o parte semnificativă a poziţiilor şi facilităţilor aparţinând "grupurilor separatiste" la graniţa iraniano-irakiană.
Conform sursei citate, respectivele grupuri au încercat să se infiltreze în Iran cu sprijinul Statelor Unite şi Israelului şi să comită atacuri în zonele urbane şi de frontieră ale ţării.
În pofida bombardamentelor americano-israeliene şi uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu dă semne că i s-ar slăbi poziţia şi că un regim favorabil Washingtonului i-ar putea lua locul, obiectivul principal urmărit de fapt de preşedintele american Donald Trump, dincolo de neutralizarea programelor nuclear şi de rachete balistice ale Iranului.
Prin urmare, fără o intervenţie terestră, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a conduce la o schimbare de putere la Teheran. Într-un interviu acordat Reuters, Trump a încurajat joi grupările armate kurde să atace Iranul. "Cred că este minunat că vor să facă asta, aş fi complet de acord", a spus el.
Update 15
Azerbaidjanul îşi retrage personalul diplomatic din Iran după atacul cu drone din exclava Nahicevan
Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a decis să retragă tot personalul diplomatic din Iran după atacul cu drone împotriva exclavei azere Nahicevan, au anunţat vineri autorităţile ţării caucaziene, transmite EFE.
"Aceasta va afecta atât ambasada de la Teheran, cât şi consulatul general din Tabriz", a declarat ministrul de externe azer, Jeihun Bairamov, într-o conferinţă de presă.
Bairamov a subliniat că este vorba despre "o retragere totală a personalului diplomatic" dintr-o ţară în care trăiesc milioane de azeri etnici.
Preşedintele Aliev a luat această decizie din motive de securitate, a explicat şeful diplomaţiei azere, al cărui minister a prezentat o notă de protest autorităţilor iraniene.
Jeihun Bairamov, care joi a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, a declarat că Teheranul a promis să "investigheze în profunzime" atacul din Nahicevan.
"Aşteptăm să avem curând rezultate ale acestei investigaţii", a subliniat el.
Preşedintele Ilham Aliev a calificat joi atacul cu drone drept un "act terorist" şi a anunţat că forţele armate azere au fost puse în alertă.
"Persoanele lipsite de onestitate care au comis acest act terorist îl vor regreta. Să nu ne testeze forţa", a avertizat el.
Preşedintele Azerbaidjanului a amintit că Baku a transmis anterior condoleanţe pentru uciderea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei şi a acuzat Iranul de "nerecunoştinţă".
Armata iraniană a negat de la început că ar fi atacat cu drone aeroportul din Nahicevan, precum şi o şcoală, după ce guvernul azer a denunţat un atac.
"Republica Islamică Iran, respectând suveranitatea tuturor ţărilor, în special a musulmanilor şi a vecinilor, neagă că forţele sale armate ar fi lansat vreo dronă spre Republica Azerbaidjan", a declarat Statul Major într-un comunicat.
Teheranul a acuzat, de asemenea, Israelul, care în ultimele şapte zile realizează bombardamente împreună cu SUA, că a comis acest atac pentru a da vina pe Republica Islamică.
Update 14
OMS repornește centrul logistic din Dubai pentru reluarea transporturilor umanitare
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat vineri că îşi reia operaţiunile la principalul său centru logistic din Dubai, la o zi după ce a suspendat activităţile de acolo din cauza războiului din Orientul Mijlociu, relatează AFP.
"Una dintre cele mai urgente preocupări ale noastre este perturbarea lanţurilor de aprovizionare umanitară în domeniul sănătăţii", a declarat presei, prin videoconferinţă, la Geneva, directoarea regională a OMS pentru Mediterana de Est, Hanan Balkhy.
"După o pauză temporară, Centrul Logistic al OMS pentru Urgenţe Sanitare Globale îşi reia operaţiunile astăzi", a anunţat ea, vorbind de la Cairo.
Ea a explicat că Emiratele Arabe Unite, în coordonare cu Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite, sunt "gata" să faciliteze "transporturi umanitare urgente".
Reprezentanta ONU a subliniat că Strâmtoarea Ormuz "nu a fost redeschisă pentru acest tip de transport", dar că, pe de altă parte, utilizarea spaţiului aerian, care fusese "suspendată temporar, a putut fi acum reluată".
Peste 50 de cereri de aprovizionare de urgenţă din 25 de ţări au fost afectate de suspendarea operaţiunilor, conform OMS.
"Aceste cereri în aşteptare - care vor aduce beneficii unui număr de peste 1,5 milioane de persoane - includ aprovizionare OMS pentru Liban, Gaza, Yemen şi Somalia, precum şi aprovizionare de laborator pentru poliomielită pentru activităţi de testare şi eradicare în mai multe ţări", a declarat Balkhy.
În zilele următoare, OMS va identifica cele mai urgente transporturi care trebuie expediate cât mai repede posibil şi "sperăm că întreruperea utilizării spaţiului aerian nu va fi din nou compromisă", a adăugat ea.
Anul trecut, acest centru logistic din Dubai a procesat peste 500 de comenzi de urgenţă pentru 75 de ţări din cele şase regiuni ale OMS.
În Iran, "spitalele rămân operaţionale, iar serviciile de urgenţă şi-au consolidat capacitatea de răspuns", a declarat Balkhy.
La rândul său, OMS a pre-poziţionat echipamente de traumatologie şi medicamente esenţiale în depozitul său din Teheran şi monitorizează îndeaproape situaţia.
Şi "deşi OMS nu a primit nicio cerere formală de sprijin operaţional, rămânem în contact strâns cu autorităţile naţionale şi suntem pregătiţi să oferim asistenţă, dacă este necesar", a declarat Balkhy.
Update 13
Războiul cu Iranul costă SUA aproape 900 de milioane de dolari pe zi în primele 100 de ore
SUA au cheltuit cel puţin 3,7 miliarde de dolari în primele 100 de ore ale războiului împotriva Iranului, ceea ce înseamnă aproape 900 milioane de dolari pe zi, potrivit unei analize realizate de Centrul independent pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), citată vineri de EFE.
Este cea mai completă estimare publicată până în prezent în Statele Unite cu privire la costul războiului declanşat sâmbătă de preşedintele Donald Trump şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care s-a extins în întreaga regiune, notează agenţia de presă citată.
CSIS, cu sediul la Washington, şi-a publicat joi analiza privind impactul financiar al primelor patru zile de război, care - potrivit experţilor - "sunt de obicei cele mai intense dintr-o campanie aeriană" - inclusiv bombardamentele care au dus la eliminarea ayatollahului Ali Khamenei şi a unei mari părţi a conducerii iraniene.
Primele 100 de ore de război au costat 891,4 milioane pe zi, iar marea majoritate a acestor cheltuieli nu era prevăzută în buget: aproximativ 3,5 miliarde din cele 3,7 miliarde consumate de sâmbătă până marţi nu erau incluse în cheltuielile aprobate de Congresul american, indică analiza publicată pe site-ul web al CSIS.
În schimb, în cazul operaţiunilor din Caraibe care au dus la capturarea în ianuarie a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, majoritatea costurilor fuseseră bugetate, ridicându-se la aproximativ 31 de milioane de dolari pe zi, potrivit aceloraşi analişti.
Totodată, CSIS apreciază că, în cazul Iranului, costurile vor începe să scadă pe măsură ce forţele americane vor opta pentru "muniţii mai puţin costisitoare", iar Iranul va reduce rata lansărilor de drone şi de rachete.
Cu toate acestea, experţii centrului concluzionează că "costurile neprevăzute vor fi considerabile" şi vor depinde "de intensitatea operaţiunilor şi de eficacitatea represaliilor Iranului".
Din cele 3,7 miliarde cheltuite în primele zile ale războiului, aproximativ 1,7 miliarde au fost investite în interceptoare aeriene, cum ar fi sistemul Patriot, în timp ce alte 1,5 miliarde au fost direcţionate către rachete şi alte muniţii defensive; operaţiunile aeriene au costat 125 de milioane, operaţiunile maritime 64 de milioane, iar operaţiunile terestre 7 milioane.
CSIS estimează, pe baza campaniilor aeriene anterioare, că refacerea stocurilor de muniţii utilizate în război va costa peste 3 miliarde de dolari.
Estimarea vine la scurt timp după ce un renumit expert fiscal, Kent Smetters, a avertizat în revista Fortune că, dincolo de cheltuielile militare directe, economia SUA ar putea acumula pierderi de până la 210 miliarde de dolari ca urmare a războiului împotriva Iranului.
Update 12
Trump încurajează kurzii să atace Iranul, iar conflictul din Orientul Mijlociu se extinde
Preşedintele american Donald Trump a încurajat forţele kurde iraniene din Irak să lanseze atacuri împotriva Iranului pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu se extinde, iar Azerbaidjanul a avertizat că va riposta dacă este ţinta rachetelor iraniene, informează vineri Reuters.
Israelul a declarat vineri, în a şaptea zi de război, că a început un val de atacuri "pe scară largă" împotriva unor ţinte de infrastructură din Teheran, în timp ce ţările din Golful Persic au fost supuse unor noi bombardamente de către Iran.
Până acum s-au înregistrat atacuri ale Iranului îndreptate către Israel, statele din Golf, Cipru, Turcia şi Azerbaidjan, iar conflictul s-a extins în Oceanul Indian, în apropiere de Sri Lanka, unde un submarin american a scufundat o navă militară iraniană.
În legătură cu posibilitatea ca forţele kurde să intre în Iran, preşedintele Trump a declarat joi pentru Reuters: "Cred că este minunat că vor să facă asta, aş fi complet de acord".
Două atacuri cu drone iraniene au vizat joi o tabără a opoziţiei iraniene din Kurdistanul irakian, au declarat surse de securitate.
Miliţii kurde s-au consultat în ultimele zile cu Statele Unite despre dacă şi cum să atace forţele de securitate ale Iranului în partea de vest a ţării, potrivit a trei surse la curent cu acest subiect.
Coaliţia kurdă iraniană de grupuri cu baza la graniţa Iranului cu Irakul, în regiunea semi-autonomă a Kurdistanului irakian, s-a antrenat pentru a lansa un astfel de atac în speranţa de a slăbi armata ţării, pe măsură ce SUA şi Israelul atacă ţinte iraniene cu bombe şi rachete.
Într-un interviu telefonic acordat Reuters, preşedintele Donald Trump a mai spus că SUA trebuie să aibă un rol în decizia privind cine va fi următorul lider al Iranului după ce loviturile aeriene l-au ucis sâmbătă pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
"Va trebui să alegem acea persoană împreună cu Iranul. Va trebui să alegem acea persoană", a spus el.
Şeful Departamentului de Război, Pete Hegseth, a declarat joi că SUA nu îşi extind obiectivele militare în Iran, în pofida a ceea ce a declarat preşedintele Trump despre alegerea următorului lider al ţării.
"Nu există nicio extindere a obiectivelor noastre. Ştim exact ce încercăm să realizăm", a spus el.
Atacul asupra Iranului este un pariu politic major pentru preşedintele republican, sondajele de opinie arătând un sprijin redus, iar americanii fiind îngrijoraţi de creşterea preţurilor la benzină cauzată de perturbarea aprovizionării cu energie.
Preşedintele Trump a respins această îngrijorare.
Acţiunile de pe Wall Street au scăzut joi, fiind afectate de creşterea preţurilor la petrol, pe măsură ce impactul economic al campaniei s-a intensificat, ţări din întreaga lume fiind deconectate de la o cincime din aprovizionarea globală cu petrol şi gaz natural lichefiat, transportul aerian continuând să se confrunte cu haos, iar logistica globală fiind tot mai încurcată.
Azerbaidjanul se pregătea joi de măsuri de represalii nespecificate după ce a declarat că patru drone iraniene au trecut graniţa şi au rănit patru persoane în exclava Nakhchivan.
"Nu vom tolera acest act neprovocat de terorism şi agresiune împotriva Azerbaidjanului", a declarat preşedintele Ilham Aliyev într-o întâlnire a Consiliului său de Securitate.
Iranul, care are o minoritate azer semnificativă, a negat că atacul l-ar fi vizat pe vecinul său.
Miliţia libaneză Hezbollah, susţinută de Iran, a avertizat locuitorii israelieni să evacueze oraşele aflate la mai puţin de cinci kilometri de graniţa cu Libanul, într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram vineri dimineaţa.
"Agresiunea armatei voastre împotriva suveranităţii libaneze şi a siguranţei cetăţenilor, distrugerea infrastructurii civile şi campania de expulzare pe care o desfăşoară nu vor rămâne fără răspuns", a declarat Hezbollah.
Pete Hegseth şi amiralul Brad Cooper, care conduce forţele SUA în Orientul Mijlociu, au declarat în timpul unei prezentări despre operaţiuni că SUA au suficiente muniţii pentru a continua bombardamentele pe termen nelimitat.
"Iranul speră că nu vom putea susţine acest lucru, ceea ce este o evaluare greşită foarte gravă", a declarat Hegseth reporterilor la sediul Comandamentului Central din Florida.
"Muniţiile noastre sunt la capacitate maximă şi voinţa noastră este de neclintit".
Pentagonul a declarat la începutul acestei săptămâni că această campanie militară, cunoscută sub denumirea operaţiunea "Furie Epică", se concentrează pe distrugerea rachetelor ofensive ale Iranului, a producţiei de rachete şi a marinei, fără a permite Teheranului să deţină o armă nucleară.
Cooper a spus că SUA au lovit până în prezent cel puţin 30 de nave iraniene, inclusiv un mare transportor de drone despre care a spus că avea dimensiunea unui portavion din cel de-al Doilea Război Mondial.
El a adăugat că bombardierele B-2 au aruncat în ultimele câteva ore zeci de bombe de 2.000 de kilograme vizând lansatoare de rachete balistice adânc îngropate şi că bombardamentele au vizat, de asemenea, facilităţile de producţie a rachetelor din Iran.
Atacurile cu rachete balistice ale Iranului au scăzut cu 90% din prima zi a războiului, în timp ce atacurile cu drone au scăzut cu 83% în aceeaşi perioadă, a mai spus Cooper.
În Iran au fost ucise cel puţin 1.230 de persoane, inclusiv 175 de fete şi angajaţi ai unei şcoli primare din Minab, în sudul ţării, în prima zi a războiului.
Alte 77 de persoane au fost ucise în Liban. Totodată, mii de persoane au fugit din sudul Beirutului joi, după ce Israelul şi-a avertizat locuitorii să plece.
Update 11
Atacuri iraniene în Bahrain: Clădiri avariate în capitala Manama
Mai multe clădiri au fost avariate în urma atacurilor lansate de Iran în Bahrain vineri dimineaţă, a anunţat Ministerul de Interne al statului din Golf, relatează dpa.
Două clădiri rezidenţiale şi un hotel din capitala Manama au fost afectate ca urmare a "agresiunii iraniene", potrivit ministerului.
Un incendiu izbucnit într-un apartament în una dintre clădiri a fost stins, au declarat autorităţile, adăugând că atacurile nu s-au soldat cu victime.
Iranul ripostează la acţiunile militare comune americano-israeliene împotriva sa, lansând atacuri în regiunea Golfului.
Bahrain, un mic stat insular din Golful Persic, a anunţat că a interceptat zeci de rachete şi peste 120 de drone iraniene.
Atacurile iraniene lansate împotriva Bahrainului au vizat zone rezidenţiale, o instalaţie petrolieră şi o importantă bază navală americană.
Autorităţile au declarat că o persoană a fost ucisă până acum în atacuri.
Arabia Saudită a anunţat că a fost din nou atacată. Ministerul Apărării a declarat că o dronă a fost interceptată şi distrusă în nord-estul oraşului Riad.
Update 10
Iranul închide universităţile pe termen nedefinit din cauza războiului
Universităţile de pe tot teritoriul Iranului au fost închise până la noi ordine din cauza războiului, a relatat vineri presa iraniană, potrivit DPA.
Toate activităţile academice au fost suspendate, a anunţat portalul online de orientare reformistă Eslahat News, citând Ministerul pentru Ştiinţă.
Potrivit articolului, au fost suspendate atât cursurile cu prezenţă fizică, cât şi cele online.
Update 9
Livratori printre explozii: Curierii din Golf continuă să lucreze în plin conflict cu Iranul
Ignorând urletele sirenelor şi ale exploziilor, livratorii din statele Golfului Persic continuă să facă livrări către locuitorii care nu-şi părăsesc domiciliile de teama atacurilor iraniene, informează joi AFP.
Aeroporturi, ambasade, zone rezidenţiale şi instalaţii militare din întreaga regiune au fost vizat de atacuri iraniene cu rachete şi drone odată cu izbucnirea conflictului dintre Republica Islamica Iran, Israel şi Statele Unite.
Deplasarea în traficul intens din metropolele din Golf nu a fost niciodată foarte sigură, însă acum livratorii se confruntă cu un nou pericol venit din cer - resturi prăbuşite pe sol de la dronele interceptate.
Mii de curieri pe scutere continuă să livreze însă alimente şi produse de uz casnic pentru a satisface solicitările continue ale clienţilor efectuate prin aplicaţiile favorite.
Agyemang Ata, un livrator de 27 de ani, a fost cuprins de panică după ce a auzit primele explozii sâmbătă, în timp ce aştepta o comandă într-un mare centru comercial din Dubai.
Am ieşit în fugă din centrul comercial după ce am primit o alertă pe telefon şi am auzit trei explozii, a povestit el.
M-au sunat mama, sora şi familia mea, dar le-am spus că sunt bine şi că nu trebuie să-şi facă griji pentru mine, a mărturisit tânărul pentru AFP, subliniind că este foarte hotărât să rămână aici şi să continue să muncească.
Pentru mine, Dubai este un loc sigur, insistă el.
Pentru majoritatea locuitorilor, livratori precum Ata făceau parte până acum dintr-o armată anonimă care îi ajutau să evite grijile vieţii cotidiene şi drumurile prea aglomeraterate.
Acum însă, oamenii le apreciază rolul esenţial, considerându-i, pe reţelele de socializare, nişte eroi care îşi riscă viaţa pentru a asigura buna funcţionare a Golfului.
În Kuwait, şoferul Walid Rabie povesteşte că îi este teamă în permanenţă: Ne transportăm vieţile în acelaşi timp cu comenzile, a rezumat el.
De la începutul atacurilor iraniene, cel puţin şapte civili au fost ucişi în ţările din Golful Persic, cei mai mulţi dintre ei, muncitori străini.
Mi-e frică
Emiratele Arabe Unite au anunţat că au interceptat peste 900 de drone şi circa 200 de rachete care le-au vizat teritoriul.
Mi-e frică, n-o să mint, spune Franklin, un livrator din Dubai, care regretă cel mai mult scăderea numărului comenzilor.
Înainte, aveam între 10 şi 15 comenzi pe zi, a precizat livratorul, care acum abia mai primeşte opt comenzi.
Viaţa şoferilor contrastează foarte mult cu viaţa afişată pe reţelele de socializare a numeroşilor influenceri din regiune, care au continuat să se distreze, sau cu cea a expaţilor bogaţi din oraş, dintre care unii au cheltuit sume exorbitante pentru a se repatria la bordul unor curse charter din ţările vecine.
Ies la muncă aproape în fiecare zi, urmăresc ştirile şi sper că această criză se va încheia, a mărturisit la rândul lui Ajit Arun, un livrator străin de 32 de ani care munceşte în Bahrain.
Luăm măsuri de precauţie atunci când suntem în trafic, în special când răsună sirenele, a precizat el.
În ţările din Golf, guvernele le-au cerut rezidenţilor să se abţină de la a publica informaţii eronate despre război, sfătuindu-i să recurgă la surse oficiale pentru a se informa.
Unii oficiali au încercat să ofere o imagine a normalităţii. Preşedintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, s-a plimbat, însoţit de o escortă impozantă, printr-un centru comercial din Dubai, oprindu-se din când în când ca să facă selfie-uri.
Pe străzile oraşului însă, realitatea războiului îşi pune amprenta asupra stării de spirit, determinându-i pe unii dintre livratori să se întrebe dacă mai are rost să rămână în Golf.
Dacă situaţia va continua aşa, nu-mi pot risca viaţa, a declarat Franklin. Ar fi mai bine să mă întorc în ţara mea.
Update 8
Noapte de coșmar în Teheran: Explozii repetate și clădiri zguduite de lovituri
Locuitorii din Teheran descriu o noapte cu "explozii constante" și clădiri care se zguduiau, în timp ce loviturile au vizat capitala. Unii spun că s-au trezit în jurul orei 5 dimineața din cauza exploziilor și că abia au putut dormi, potrivit relatărilor unor persoane contactate, în ciuda întreruperii internetului din Iran, potrivit BBC.
Update 7
Iranul afirmă că Rusia și China îl sprijină în conflictul cu SUA și Israel
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat vineri într-un interviu pentru postul de televiziune american NBC că Rusia şi China "sprijină politic şi în alte moduri" Republica islamică, fără să precizeze în ce fel anume. Cooperarea militară între Moscova şi Teheran "nu a fost niciodată un secret", a spus el, potrivit EFE.
Când a fost întrebat dacă Teheranul a primit ajutor militar din partea Moscovei şi a Beijingului de la începutul atacurilor americane şi israeliene acum aproape o săptămână, Araghchi a spus doar că acesta "a fost întotdeauna furnizat", dar a refuzat să ofere orice fel de detalii despre cooperarea cu alte ţări "în plin război".
Jurnalistul american a insistat, întrebându-l pe şeful diplomaţiei iraniene dacă a existat vreo asistenţă militară din partea Rusiei de la începutul atacurilor americane şi israeliene. "Ştiţi, am lucrat împreună în trecut şi acest lucru a continuat şi va continua, cred", a răspuns Araghchi, citat de portalul pro-Kremlin Lenta.ru.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia nu este parte a conflictului din Orientul Mijlociu. Războiul din Iran nu este războiul Rusiei, iar Moscova trebuie să-şi urmărească interesele proprii "oricât de cinic ar părea aceasta", a afirmat Peskov.
Diplomaţia rusă a cerut anterior încetarea războiului din Iran şi a purtat discuţii cu majoritatea puterilor din Golful Persic, în timp ce Ministerul rus de Externe le-a criticat pentru că nu au condamnat de la început atacurile SUA şi ale Israelului asupra Republicii islamice.
La rândul său, guvernul chinez şi-a reiterat îngrijorarea cu privire la deteriorarea situaţiei şi a îndemnat părţile să evite o escaladare suplimentară, anunţând în acelaşi timp trimiterea unui emisar special în zonă pentru a media conflictul.
China "se opune ferm oricărei acţiuni care încalcă suveranitatea, securitatea şi integritatea teritorială a altor ţări", a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, subliniind că Beijingul cere părţilor implicate "să evite agravarea tensiunilor şi a conflictului".
China, principalul partener comercial al Teheranului şi cel mai mare cumpărător de petrol iranian, a condamnat moartea ayatollahului Ali Khamenei şi încălcarea suveranităţii Iranului, notează EFE.
Update 6
Trump susține că Iranul a pierdut mare parte din capacitățile sale militare aeriene
Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că sistemele de apărare antiaeriană şi capacităţile balistice ale Iranului au fost distruse complet sau în mare parte, potrivit DPA.
"Armele lor antiaeriene au dispărut. Deci nu mai au apărare antiaeriană. Nu au forţă aeriană. Toate avioanele lor au dispărut", a afirmat Trump.
Preşedintele SUA a spus că 60% din rachetele iraniene şi 64% din platformele de lansare a acestora au fost distruse.
"De îndată ce lansează o rachetă, lansatorul este lovit în patru minute", a adăugat el.
DPA nu a putut să verifice în mod independent aceste informaţii. În afară de programul nuclear şi forţele navale ale Iranului, Washingtonul desemnase anterior programul de rachete al Republicii islamice drept un obiectiv-cheie al ofensivei declanşate împreună cu Israelul acum aproape o săptămână.
Amiralul Brad Cooper, şeful Comandamentului Central al forţelor armate americane (CENTCOM), care supervizează operaţiunile militare în Orientul Mijlociu, a declarat într-o conferinţă de presă paralelă că Iranul lansează acum mult mai puţine rachete.
"Dacă mă uit la ultimele 24 de ore ale operaţiunii, în comparaţie cu ceea ce a fost la început, atacurile cu rachete balistice au scăzut cu 90% faţă de prima zi", a afirmat amiralul Cooper, estimând că atacurile cu drone s-au diminuat cu 83% în raport cu primele zile ale ofensivei.
Update 5
Soţia preşedintele irakian Abdul Latif Rashid, Shanaz Ibrahim Ahmed, o kurdă, şi-a declarat public opoziţia faţă de o potenţială ofensivă a luptătorilor kurzi în Iran, transmite vineri dpa.
'Lăsaţi-i pe kurzi în pace. Nu suntem mercenari', a scris Shanaz Ibrahim Ahmed pe platforma X.
'Prea adesea, de kurzi li se aduce aminte doar atunci când este nevoie de forţa sau de sacrificiul lor', a notat ea. 'Este foarte dificil, chiar imposibil, pentru kurzi să accepte să fie trataţi ca pioni de către superputerile lumii', a adăugat ea.
Remarcile Primei Doamne irakiene intervin în contextul informaţiilor potrivit cărora preşedintele american Donald Trump explorează recrutarea kurzilor irakieni pentru a întreprinde o ofensivă terestră în Iran. Potrivit cotidianului Washington Post, Trump a avut discuţii telefonice cu câţiva lideri kurzi şi le-a oferit sprijin masiv din partea aviaţiei de luptă americane.
Nu este clar deocamdată dacă o ofensivă terestră kurdă în Iran este iminentă.
Prima Doamnă irakiană a aminitit cum, după războiul din Golf din 1990-1991, preşedintele de atunci al SUA, George H.W. Bush, le-a cerut kurzilor să se ridice împotriva lui Saddam Hussein în Irak, 'doar pentru a fi abandonaţi mai târziu atunci când priorităţile s-au schimbat', a scris ea. Zeci de mii de kurzi au fost ucişi în timpul acelor revolte.
Shanaz Ibrahim Ahmed a menţionat, de asemenea, forţele kurde din nord-estul Siriei, care au luptat mult timp alături de SUA împotriva combatanţilor Statului Islamic, însă în cele din urmă au pierdut sprijinul Washingtonului.
Update 4
Hezbollah cere locuitorilor din nordul Israelului să părăsească zonele de graniţă
Gruparea libaneză Hezbollah, susţinută de Iran, le-a cerut locuitorilor din nordul Israelului să părăsească zonele de graniţă, mişcarea şiită avertizând că atacurile lansate de armata israeliană în Liban nu vor rămâne fără răspuns, relatează vineri dpa.
Hezbollah a cerut populaţiei să evacueze toate aşezările israeliene aflate pe o distanţă de cinci kilometri de graniţă, în primul avertisment de acest gen al grupării libaneze de la ultima escaladare a violenţelor.
Armata israeliană a cerut anterior locuitorilor din mai multe suburbii dens populate ale capitalei libaneze Beirut să părăsească zona. Cartierele afectate sunt considerate bastioane ale Hezbollah.
Joi seara, armata israeliană a început atacurile în zonă, iar locuitorii au raportat explozii.
Luptătorii Hezbollah au început să lanseze rachete în direcţia Israelului luni dimineaţă, ca răspuns la uciderea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, în urma unei operaţiuni militare comune americano-israeliene împotriva Teheranului.
De atunci, armata israeliană a lansat atacuri masive asupra mai multor ţinte în mai multe zone ale Libanului.
Update 3
Iranul avertizează că este pregătit pentru un război îndelungat și anunță folosirea unor arme strategice noi
Gardienii Revoluţiei din Iran au avertizat vineri că ţara este pregătită pentru un război îndelungat şi a asigurat că vor folosi arme strategice noi în viitoarele operaţiuni, transmite EFE.
Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, generalul de brigadă Ali Mohammad Naeini, a afirmat că ofensivele lansate până acum au folosit doar "o fracţiune" din capacităţile militare ale Iranului, conform unui comunicat preluat de televiziunea locală Press TV.
"Iranul este pregătit pentru un război lung pentru a pedepsi agresorul", a declarat Naeini, care a asigurat că Teheranul va desfăşura în următoarele faze ale conflictului o nouă generaţie de armament strategic, care nu a fost încă folosit pe scară largă pe câmpul de luptă, fără a oferi însă mai multe detalii.
Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei a adăugat că "noi iniţiative şi arme sunt pe drum" şi a avertizat că adversarii Iranului se pot aştepta la "lovituri dureroase în fiecare val operaţional viitor".
Aceste declaraţii coincid cu noi atacuri cu rachete împotriva Israelului, inclusiv lansarea de rachete balistice Khayber asupra Tel Avivului, potrivit relatărilor din mass-media iraniene.
În paralel, sistemele de apărare aeriană ale Arabiei Saudite, Qatarului şi Kuweitului au interceptat vineri mai multe rachete şi drone care le-au traversat spaţiul aerian.
Ofensiva iniţială americano-israeliană împotriva Iranului a cauzat cel puţin 1.230 de morţi, conform agenţiei publice Fundaţia martirilor şi afacerile veteranilor, în timp ce bombardamentele iraniene împotriva Israelului au provocat cel puţin zece decese.
Update 2
Trump respinge ideea trimiterii de trupe terestre în Iran: "Ar fi o pierdere de timp"
Trimiterea de trupe terestre în Iran ar fi o "pierdere de timp", a declarat preşedintele american Donald Trump pentru NBC News joi seară, considerând o astfel de opţiune inutilă, relatează AFP.
"Este o pierdere de timp. Au pierdut totul. Şi-au pierdut marina. Au pierdut tot ce puteau pierde", a afirmat el pentru postul american de televiziune.
Rugat să comenteze o declaraţie a ministrului iranian de externe Abbas Araghchi, care a spus că o operaţiune terestră americană ar fi un "dezastru", Trump a respins-o ca fiind "discuţii inutile".
Araghchi declarase joi la NBC că oficialii iranieni sunt "pregătiţi pentru orice eventualitate, chiar şi pentru o debarcare".
"Îi aşteptăm (pe inamici - n.r.). Suntem siguri că îi putem înfrunta şi că ar fi un dezastru pentru ei", a adăugat el.
Update 1
Trei militari australieni la bordul submarinului american care a scufundat o navă iraniană
Trei militari australieni se aflau la bordul submarinului american care a scufundat o navă de război iraniană în apele internaţionale din largul statului insular Sri Lanka, a afirmat vineri prim-ministrul australian Anthony Albanese, citat de AFP.
"Pot confirma că trei militari australieni se aflau la bordul acelei nave", a declarat Albanese pentru canalul australian Sky News.
Aceşti australieni se aflau la bord în baza unui acord de instruire încheiat în cadrul AUKUS: "Este vorba despre acorduri de lungă durată cu ţări terţe, aflate în vigoare de mult timp", a precizat el.
AUKUS este un pact de apărare semnat de Washington în 2021 cu Regatul Unit şi Australia, cu scopul de a limita influenţa Chinei în Pacific.
"Pot confirma, de asemenea, că niciun militar australian nu a participat la nicio acţiune ofensivă împotriva Iranului", a adăugat premierul.
Zeci de soldaţi australieni au fost repartizaţi pe submarine de atac americane cu baza la Pearl Harbor în cadrul programului de instruire AUKUS, a informat canalul naţional australian ABC.
Acest acord prevede că Australia va achiziţiona cel puţin trei submarine nucleare americane din clasa Virginia începând cu 2032.
Washingtonul a anunţat miercuri că a torpilat nava care, potrivit secretarului american al apărării, Pete Hegseth, "credea că este în siguranţă în apele internaţionale".
Torpilarea navei a făcut cel puţin 84 de morţi, potrivit unui spital din Sri Lanka.
Şeful Statului Major interarme, generalul Dan Caine, a subliniat că aceasta este "prima dată din 1945" când un submarin de atac american a scufundat o "navă de război inamică".
Denunţând "o atrocitate", ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a afirmat joi că Statele Unite vor "regreta amarnic" acest act, în timp ce războiul declanşat de un atac comun americano-israelian împotriva Iranului se extinde de sâmbătă în Orientul Mijlociu şi nu numai.
Știrea inițială
Explozii la Tel Aviv după o nouă salvă de rachete iraniene
Mai multe serii de explozii au fost auzite în două faze la scurt timp după ora 21:00 GMT la Tel Aviv, unde sirenele de avertizare au fost activate pentru a îndemna locuitorii să se adăpostească după ce armata israeliană a detectat noi lansări de rachete iraniene, transmite AFP.
Exploziile au fost auzite până la Ierusalim de alţi jurnalişti ai agenţiei France Presse.
Unele proiectile au provocat pagube în centrul Israelului, fără să se înregistreze victime, potrivit serviciilor de urgenţă şi poliţiei israeliene.
La Teheran, mai multe media iraniene, inclusiv postul naţional de radio-televiziune IRIB, anunţaseră anterior lansarea unei "noi salve de rachete" în direcţia Israelului.
Într-un comunicat publicat de IRIB, Gardienii Revoluţiei au declarat că au lansat o operaţiune comună cu drone şi rachete asupra "unor ţinte din inima oraşului Tel Aviv".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
