Prof. univ. dr. Radu Gologan a atras atenția asupra faptului că examenele din România pun prea mult accent pe memorarea mecanică și nu pe gândire, iar subiectele sunt foarte previzibile.

Prof. univ. dr. Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, este de părere că examenele de matematică de la Evaluarea Națională și Bacalaureat au devenit mult prea formale și standardizate, deoarece pun foarte mult accent pe memorare mecanică și nu pe gândire.

Potrivit profesorului, structura subiectelor este previzibilă, iar elevii știu dinainte ce tipuri de exerciții vor primi. De asemenea, acesta a făcut o comparație cu examenele din Franța și Germania și a explicat că acolo subiectele sunt diferite și nu se bazează pe reproducerea unor șabloane.

„Matematica la Evaluarea Națională, la Bacalaureat... Plecând de la abordările actuale, ați schimba ceva?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.

„Da. A devenit prea formală și prea standard. Subiectele sunt prea standardizate. Toate sunt la fel ca structură a gândirii și memorizării matematice. S-a transformat în ceva în care memorizezi metode și se insistă pe același lucru de fiecare dată.

Jos pălăria pentru oamenii care se ocupă la centrul acela de programe și de testare națională, fac lucruri foarte bune din punct de vedere matematic, dar probabil că au încremenit în proiect și probabil că nu sunt numai ei de vină.

Aici este influența politicului în învățământ, care devine uneori gravă: Se vrea neapărat ca rezultatele să fie mai bune decât anul trecut și atunci se vine cu un fel de ordine tacite: „Ia faceți voi în așa fel încât să avem la Bacalaureat mai mult de 75, că anul trecut am avut 70”. Deci asta e în defavoarea educației. Nu asta ar trebui să urmărim.

Nu că aș fi de formație francofonă, dar mie îmi place cum se desfășoară testele în Franța și în Germania. Acolo se dezvoltă o idee. Sunt trei probleme mari, dar care se dezvoltă pe puncte și spune: „În această problemă se va demostra următorul rezultat. Pe etape veți ajunge la el”. Punctual, simplu: „Arătați că în situația cutare, asta e așa”. De fiecare dată sunt lucruri noi. Nu există un bacalaureat francez sau examen de gimnaziu să semene. Nu sunt la fel. Sunt cu totul alte lucruri.

Copilul nu se pregătește știind că are trei calupuri de probleme în care primul este: „Rezolvați ecuația |x – 2| = 3”, banal. Altul: „Ecuația cutare x + 3 = 7” și mai faci o geometrie mică, un grafic. Al doilea e ceva mai greu că e cu algebră și la al treilea știe sigur că ultimul exercițiu valorează 5 puncte, deci poate să ia 9,50 fără ăla, că e greu. Dar și acelea au devenit foarte similare unele cu altele”, a spus prof. univ. dr. Radu Gologan.

VEZI ȘI: Adevărata cauză a gradului ridicat de analfabetism funcțional: Multă lume știe, dar nu se spune lucrul ăsta / video

Unde greșim

Prof. univ. dr. Radu Gologan a explicat că nici la română situația nu este mai bună, deoarece acolo se încearcă copierea rigurozității din matematică, deși ar trebui să conteze mai mult creativitatea.

„Eu nu vreau să mă amestec și în alte domenii, dar am urmărit și testarea la Bacalaureat la limba română, și testarea națională la limba română și la alte materii. Nu cred că stau mai bine decât la matematică. Acolo parcă unii ar vrea să copieze rigurozitatea din matematică și să o ducă și la limba română. Nu prea se potrivește.

Deci la română e nevoie neapărat de creativitate și cred că se exagerează puțin cu gramatica. Eu mă uit la ce face fiica mea cea mică la gramatică. Păi sunt termeni pe care eu nu i-am învățat niciodată și sunt de trei-patru ori mai mulți. Un adverb e de zece feluri, nu doar de două-trei feluri când învățam noi.

Raționamentul de tip matematic pe care un copil de gimnaziu pentru testarea națională trebuie să-l facă nu este trivial și nu este nici încurajat să-l facă prin gândire logică. E încurajat să învețe că așa este și gata. Greșim aici”, a spus prof. univ. dr. Radu Gologan, la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.

Video: