Prof. dr. Mihai Manea a explicat care este raportul corect între suveranism și europenism și cum pot tinerii să înțeleagă că a fi suveranist nu înseamnă să te izolezi de Europa.

Întrebat cum poate fi explicat echilibrul între suveranism și europenism și cum poate fi transmis copiilor, prof. dr. Mihai Manea, inspector școlar specialitatea istorie la ISMB și președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România APIR - Clio, a explicat că istoria României, de la curentele din secolele XIX-XX și până la aderarea la Uniunea Europeană, arată cât de complex este raportul dintre identitatea națională și cea europeană.

„Plecându-se de la evenimentele din spațiul românesc s-au pus niște ștampile care uneori sunt ca un stigmat – suveranism, naționalism, europenism. Cum vedeți raportul corect între suveranism și europenism? Punem „suveranism versus europenism” sau putem pune „suveranism și europenism”, plecând de la ideea de suveranism care trebuie atent definită? Înseamnă neapărat ceva rău? Sau dacă plecăm de la Constituție înseamnă că trăim într-un stat suveran, ne bucurăm că suntem români, dar prin istorie, vocație, aspirații, prin totul, suntem europeni? Cum vedeți acest raport și cum să îl explicăm copiilor?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.

„Nu uitați ce s-a întâmplat la finele secolului XIX, începutul secolului XX, în cultura națională: Încercarea de a identifica o cale - poporanism, semănătorism, tot ce însemnau acele curente la acel moment. După care ne întoarcem în România anilor 2000.

În România anilor 2000, aderarea la Uniunea Europeană se pare că rămâne un punct tare al istoriei românești, a realizărilor românești. Faptul că România se numără printre statele din Uniunea Europeană în care încrederea instituțiilor europene și ideea europeană există, e mare, arată clar că vorbim de ceea ce se numește aderența la aceste idealuri.

Sigur că da! A apărut din punct de vedere istoric curentul suveranist. Eu încă nu-l folosesc cu largă extindere, pentru că e vorba de realitățile românești. Totul trebuie pornit de la realitățile românești, specificul istoriei românești.

Ce e suveranistul? Cel care vrea să sublinieze, dar neclar: „Eu sunt român, dar sunt și european, dar lasă-i pe ăia că uneori ăia din Europa, de la Bruxelles, fac lucruri rele pentru noi”.

Eu nu cred că noi am ajuns încă la o clarificare doctrinară a ceea ce înseamnă suveranist, ce înseamnă naționalist, ce înseamnă europenism”, a spus prof. dr. Mihai Manea.

VEZI ȘI: Alarmă în educație: Ce cuvânt caută tinerii pe Google

Deviza Uniunii Europene este „unitate în diversitate”

Cei doi au explicat că suveranismul și europenismul trebuie să se completeze și să păstreze deviza Uniunii Europene, dar și specificul național.

„Eu prin „suveranism” înțeleg conștiința identității naționale absolut dublată de conștiința identității noastre europene. Eu le văd într-o sinergie fecundă”, a spus Sorin Ivan.

„Bineînțeles, sigur că da! Ambele trebuie să se intercompleteze, să relaționeze foarte bine, dar mai este ceva. Nu uitați că deviza Uniunii Europene este „unitate în diversitate”. Deci, practic, păstrăm cadrul de element al diversității naționale. Uniunea Europeană nu a ajuns la acea formulă federativă - „Statele Unite ale Europei” - care era pe undeva pe la Aristide Briand”, a spus prof. dr. Mihai Manea.

„Eu am vrut să subliniez că ideea de suveranism, în termeni raționali, plecând de la Constituție, duce la conștiința identității naționale că ești român și, fiind român, ești european”, a spus Sorin Ivan.

„Sigur, acesta ar fi drumul corect”, a spus prof. dr. Mihai Manea.

„Când suveranismul capătă o tentă extremistă, adică să ne rupem de Europa că noi suntem români și suntem mai altfel, atunci sigur că e o abordare absolut nefericită cu care nu suntem de acord”, a spus Sorin Ivan.

„Corect... Sunt de acord cu dumneavoastră”, a spus prof. dr. Mihai Manea la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.

Video: