UPDATE: Bolojan: Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2026/ video

Autor: Ioan-Radu Gava

Update:

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seara că nu a discutat cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre pachetul de solidaritate propus de Partidul Social Democrat şi a precizat că voucherele pentru pensionari sunt cuprinse în proiectul de buget de stat pe anul 2026.

Ilie Bolojan a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, dacă, la finalul lunii trecute, când s-a întâlnit cu preşedintele Comisiei Europene, aceasta i-a spus că pachetul de solidaritate cerut de PSD nu poate fi acoperit din fonduri europene.

"La discuţiile cu doamna Ursula von der Leyen nu s-a discutat pachetul de solidaritate", a precizat prim-ministrul Ilie Bolojan.

El a spus că există posibilitatea de a fi accesate sume din Fondul Social European, iar despre acest subiect a discutat cu comisarul european Roxana Mînzatu.

"V-am explicat încă o dată că pe componenta de vouchere pentru pensionari, unde România a ajuns la o pondere de 17% din programul nostru, nu mai pot exista creşteri. Aşa este. Dovada faptului că toată suma este prinsă în buget. Pe alte programe, pe alte servicii, către alte categorii care pot beneficia de servicii sociale există această disponibilitate cu condiţia, în mod evident, ca cele două ministere responsabile să vină cu propuneri, să vadă care sunt condiţiile şi să se adapteze acestor condiţii", a arătat premierul.

Update:

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că la anumite ministere, dar şi la Serviciul Român de Informaţii, bugetul pe acest an a crescut pentru că beneficiază de anumite linii de finanţare.

Bolojan a fost întrebat care este motivul pentru care bugetul pe 2026 al Serviciul Român de Informaţii creşte cu 13,8% faţă de cel de anul trecut, în condiţiile în care de la această instituţie nu există încă un responsabil pentru anularea alegerilor din 2024.

"Abordarea este simplistă şi strict contabilă. Trebuie să recunoaştem că sunt ministere care şi-au crescut bugetele, sau autorităţi, pentru că beneficiază de anumite linii de finanţare. Vă rog să verificaţi, de exemplu, Ministerul Apărării sau Ministerul Transporturilor, de exemplu, care au programe importante, dar şi Serviciul Român de Informaţii are programe atât pe fonduri europene, cât şi pe componenta de SAFE, de exemplu achiziţie de elicoptere de tip utilitar, alte dotări care ţin atât de accesarea de fonduri europene, cât şi de SAFE. Prin urmare, cumulând aceste sume în bugetul acestor instituţii, inclusiv SRI, şi la Ministerul Apărării e o creştere importantă pe partea de SAFE de câteva miliarde, la fel este la Transporturi, de câteva miliarde. La anumite ministere, cum este cel de Externe, care n-au avut, de exemplu, astfel de proiecte, în mod evident nu apare surplusul care apare la cei care au aceste fonduri", a spus Bolojan la Palatul Victoria.

Update:

„Am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament mâine dimineață, în vederea dezbaterii și aprobării. Au fost câteva acte normative care au fost adoptate pentru pregătirea aprobării bugetului. În primul rând, s-a adoptat hotărârea privind creșterea salariului de bază minim brut pe țară de la jumătatea anului cu 6,8% față de valoarea de astăzi. A fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină care este dedicată transportatorilor”, a spus Bolojan, la Palatul Victoria.

Update:

Premierul Ilie Bolojan, declarații:

• Conflictul din Orientul Mijlociu  aperturbat lanțul de transport al țițeiului, al combustibililor sau al materiilor prime folosite de către industria europeană. În toate piețele din lume avem creșteri de prețuri pe care le vedem în toate benzinăriile.
• Unde România a avut resurse - cum este vorba de componenta de gaz - am luat măsuri și nu am mai permis creștere prețului.
• Prețurile la rețelele de benzinării din România au crescut ponderat, dar nu le putem bloca. Analizăm ceea ce se întâmplă în piață. Cu cât conflictul se prelungește și sunt afectate rafinăriile și transportul din Golf, efectele vor fi mai mari. Vom analiza care sunt măsurile care vor putea limita, dar nu anula, aceste creșteri, astfel încât să fie suportabile.

Ministrul Alexandru Nazare, declarații:

• Cel mai important element al bugetului e că ne-am dorit să fie realist, corect, care să reflecte prioritățile și posibilitățile României.

Premierul Ilie Bolojan, declarații:

• Am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea către Parlament.
• S-a adoptat hotărârea privind creșterea salariului minim brut pe țară cu 6,8% față de valoarea de azi.
• S-a adoptat o schemă de ajutor de stat privind creșterea accizei la motorină pentru transportatori.
• Compensarea a fost crescută de la 0,65 de bani, la 0,85 de bani, astfel încât creșterile de preț să fie parțial compensate. Prin revizuirea din 3 în 3 luni vom ține cont de evoluțiile din piață.
• S-a aprobat ordonanța pentru simplificare și debirocratizare.
• Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una dintre cele mai importante a fost să reducem deficitul bugetar. Reintrăm în traiectoria asumată acum 3-4 ani pentru reducerea deficitului, după derapajul de anii trecuți. Trebuie să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde.
• Bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut, datorită PNRR și SAFE.

Update:

La ora 21:30 va avea loc o conferință de presă susținută la finalul ședinței de guvern de premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor,  Alexandru Nazare, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Nadina Dogioiu.

Update:

Reprezentaţii părţii patronale au dat joi aviz pozitiv proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2026, în timp ce reprezentanţii părţii sindicale şi cei ai fundaţiilor şi asociaţiilor neguvernamentale ale societăţii civile au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normativ, conform punctului de vedere publicat pe site-ul Consiliului Economic şi Social.

Astfel, observaţiile părţii patronale au vizat faptul că suma prevăzută în buget pentru decontarea către furnizorii de energie a reducerilor de preţ acordate consumatorilor în cadrul schemelor de plafonare, de 3,75 miliarde lei, este insuficientă în raport cu necesarul real de plată, în contextul în care, conform datelor anunţate public de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori se ridică la 9,5 miliarde lei (luna ianuarie 2026).

"Având în vedere că în anul 2025 s-a efectuat o plată anticipată de până la 40% din valoarea cererilor aflate în evaluare, estimăm că suma restantă la plată se ridică la aproximativ 6 miliarde lei, nivel care ar trebui reflectat în bugetul pentru anul 2026. (...) În prezent, majoritatea furnizorilor au cereri confirmate de ANRE aferente reducerilor de preţ prefinanţate încă din ianuarie-februarie 2024, ceea ce înseamnă că termenul iniţial de 45 de zile a ajuns, în practică, la aproximativ doi an. Deşi au fost semnalate în mod repetat necesitatea accelerării procesului de analiză la nivelul ANRE şi efectuarea plăţilor prin ministerele de resort - Ministerul Energiei, pentru consumatorii non-casnici, şi Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, pentru consumatorii casnici - observăm că, în perioada decembrie 2025 - martie 2026, valorile confirmate de ANRE au fost aproape inexistente. Situaţia este agravată de nivelul insuficient al alocărilor bugetare prevăzute pentru anul 2026, care nu reflectă necesarul real de plată aferent cererilor deja depuse", au argumentat reprezentanţii patronatelor.

Potrivit acestora, întârzierile generează distorsiuni concurenţiale în piaţa de furnizare, între furnizorii care au suportat costurile schemei de plafonare şi noii intraţi pe piaţă care nu au fost expuşi aceloraşi constrângeri financiare. Totodată, consideră ei, este necesară o bugetare realistă şi crearea unui mecanism predictibil de decontare, în lipsa acestora existând riscul penalizării actorilor care s-au conformat politicilor publice.

"Furnizorii au fost obligaţi prin legislaţie să aplice reducerile de preţ consumatorilor, chiar şi atunci când costul real al energiei depăşea preţul plafonat. Regulamentele europene au permis utilizarea acestor instrumente în contextul crizei energetice din 2021-2022, însă cu condiţia compensării integrale şi eficiente a costurilor suportate de furnizori. În acest context, sunt necesare: suplimentarea alocării bugetare de la 3,75 miliarde lei la aproximativ 6 miliarde lei, în linie cu nivelul estimat al sumelor restante; reintroducerea unor termene clare şi predictibile pentru evaluarea cererilor şi plata decontărilor; instituirea unui mecanism transparent de monitorizare şi raportare periodică privind stadiul decontărilor", subliniază partea patronală.

Pe de altă parte, reprezentanţii părţii sindicale şi reprezentanţii fundaţiilor şi asociaţiilor neguvernamentale ale societăţii civile au precizat că un buget poate fi auster sau expansionist, prudent sau ambiţios, însă nu poate fi construit pe ipoteze care nu mai corespund realităţii economice la momentul adoptării sale.

"Din acest motiv, exigenţa fundamentală aplicabilă unei legi bugetare este aceea a realismului. Un buget poate fi auster sau expansionist, prudent sau ambiţios, însă nu poate fi construit pe ipoteze care nu mai corespund realităţii economice la momentul adoptării sale, întrucât în acest mod este afectată chiar funcţia constituţională a legii bugetare, aceea de a ordona credibil şi responsabil finanţele publice. Din perspectiva acestui standard de realism bugetar, se constată o primă vulnerabilitate majoră a proiectului, constând în caracterul discutabil al fundamentării macroeconomice. Bugetul pentru anul 2026 este construit pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, a unei creşteri economice reale de 1% şi a unui nivel al veniturilor bugetului general consolidat de aproximativ 736,5 miliarde lei, în condiţiile în care anul anterior a fost deja marcat de o dinamică economică semnificativ mai slabă decât cea avansată iniţial în construcţiile bugetare precedente. Într-o asemenea situaţie, problema juridico-bugetară nu este simplul fapt că prognoza poate fi greşită, deoarece orice prognoză comportă marjă de eroare, ci faptul că întreaga arhitectură a veniturilor şi cheltuielilor este aşezată pe o bază macroeconomică a cărei robusteţe este insuficient demonstrată", au explicat reprezentanţii părţii sindicale.

Ei au semnalat că proiectul de act normativ propune venituri totale de circa 736,5 miliarde lei şi cheltuieli totale de aproximativ 864,3 miliarde lei, cu un deficit cash de 6,2% din PIB, iar această construcţie este vulnerabilă nu numai prin nivelul absolut al deficitului, ci şi prin faptul că orice abatere nefavorabilă a variabilei de bază, respectiv PIB-ul nominal, conduce imediat la deteriorarea tuturor indicatorilor de echilibru bugetar.

Potrivit reprezentanţilor sindicatelor şi ai societăţii civile, se constată o contradicţie internă în privinţa construcţiei macroeconomice: bugetul mizează pe o creştere economică slabă, recunoaşte că impactul consolidării fiscale se va resimţi în special asupra consumului privat, dar continuă să plaseze speranţa de creştere în investiţii brute şi în contribuţia pozitivă a exportului net. Această combinaţie este teoretic posibilă, dar în condiţiile concrete ale economiei româneşti pentru anul 2026 ea este insuficient justificată.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare, punctul de vedere publicat de CES constată că vulnerabilitatea esenţială nu ţine doar de nivelul lor, ci de credibilitatea mecanismului prin care ele ar urma să fie încasate, deoarece România continuă să aibă o problemă structurală de colectare, iar bugetul pe anul 2026 nu rezolvă această problemă, chiar dacă sunt prevăzute măsuri fiscale cu impact suplimentar, inclusiv majorarea impozitului pe dividende şi alte ajustări de bază impozabilă.

"A miza simultan pe o economie cu creştere de numai 1%, pe consum afectat de consolidarea fiscală şi pe o accelerare suficientă a veniturilor astfel încât acestea să urce la circa 36% din PIB presupune un grad de optimism pe care documentaţia nu îl justifică deplin", se precizează în aviz.

O critică distinctă, "şi foarte serioasă", priveşte filosofia distribuţiei poverii ajustării, întrucât din conţinutul textului rezultă că anul 2026 rămâne unul în care presiunea consolidării cade semnificativ asupra populaţiei, prin comprimarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităţilor fiscale şi a cheltuielilor fiscale nu este reevaluată cu aceeaşi severitate.

Totodată, proiectul de buget nu tratează suficient de ferm problema datoriei publice şi a cheltuielilor cu dobânzile. Chiar şi în ipoteza oficială a Guvernului, costul datoriei continuă să crească, iar cheltuielile cu dobânzile absorb o parte tot mai mare din resursele publice.

Sindicatele mai atrag atenţia că Legea bugetului de stat pe anul 2026 recunoaşte indirect slăbiciunea cererii interne, dar nu oferă o soluţie coerentă pentru a evita accentuarea acestei slăbiciuni.

Pe partea de cheltuieli publice, structura bugetului arată că, deşi ponderea cheltuielilor totale rămâne ridicată (42,3% din PIB în 2026), acestea sunt orientate prioritar către investiţii, nu către venituri personale.

"Deşi benefice pentru potenţialul de creştere pe termen lung, aceste investiţii au un efect limitat pe termen scurt asupra gospodăriilor, întrucât veniturile generate de acestea se concentrează în sectoarele specializate (construcţii, infrastructură, energie) şi nu se transmit direct în creşteri salariale generalizate. Din punct de vedere economic, investiţiile publice au o elasticitate redusă în raport cu consumul populaţiei pe termen scurt, ceea ce înseamnă că, în timp ce statul alocă resurse masive către formarea brută de capital, salariaţii nu beneficiază de o creştere imediată a venitului disponibil. Investiţiile planificate nu pot absorbi şomajul generat în sectoare precum retail, servicii, HoReCa, transport, microîntreprinderi. Proiectul de buget arată clar că investiţiile brute contribuie cu 1,1 puncte procentuale la creşterea PIB, însă exporturile şi consumul scad simultan. Această structură produce o creştere economică fără locuri de muncă", atenţionează partea sindicală.

De asemenea, aceasta semnalează că actuala construcţie bugetară pentru anul 2026 se bazează pe o ipoteză de absorbţie a fondurilor europene "care depăşeşte clar limitele de realism administrativ, financiar şi temporal", în condiţiile în care chiar documentele oficiale indică o acumulare fără precedent de obligaţii de implementare, jaloane, cereri de plată şi termene finale de eligibilitate.

Un alt motiv al avizării nefavorabile a bugetului este acela că alocările bugetare pentru educaţie se situează semnificativ sub pragul stabilit prin lege. Suma totală alocată educaţiei, care include bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (57,33 miliarde lei) şi programele naţionale precum Masă sănătoasă, transport gratuit pentru elevi, manuale, burse etc este de aproximativ 60 miliarde lei, reprezentând 3,4-3,6% din PIB; raportat la bugetul general consolidat, ponderea alocată educaţiei este de 6,8%, în timp ce pragul legal stabilit de Legea nr. 198/2023 este de 15% din BGC.

"Rezultă astfel că finanţarea prevăzută pentru anul 2026 este sub jumătate din nivelul minim stabilit prin lege", punctează sindicalişti, adăugând că în 2026 cheltuielile de personal înregistrează o reducere de circa 1,8 miliarde lei, la 40,98 miliarde lei. Şi fondul de burse scade, cu 6,99%, la circa 5,363 miliarde lei, iar finanţarea de bază acordată instituţiilor de învăţământ superior este prevăzută cu o scădere de aproximativ -6,84%, lucru care va genera în universităţile din România creşteri de taxe, inclusiv a celor de studii, fenomen deja întâmpinat în unele centre universitare, "fapt care împovărează în mod direct studenţii, afectându-le parcursul academic şi inclusiv menţinerea în mediul universitar, generând o creştere a abandonului din învăţământul superior".

Update:

Proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 2026 şi cel al asigurărilor sociale de stat se află pe agenda şedinţei Guvernului care are loc joi seara, la Palatul Victoria.

Potrivit Biroului de presă al Guvernului, pe ordinea de zi a şedinţei se află proiectul pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, proiectul privind bugetul de stat pe anul 2026 şi cel privind bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pe masa Cabinetului Bolojan se mai regăseşte şi proiectul de OUG pentru modificarea art. XXI alin. (1) din Legea nr. 14/2025 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Un alt proiect ce urmează a fi discutat este cel pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Şi proiectul de hotărâre de guvern pentru modificarea şi completarea HG nr. 1094/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creşterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor este inclus pe agenda şedinţei Executivului.

Update:

Ședința extraordinară de Guvern din această seară va începe la ora 20:15, după o nouă amânare.

Update:

Ședința de Guvern începe la ora 19:30, nu la 18:30 cum s-a anunțat inițial.

Știrea inițială:

Cel mai probabil, Executivul urmează să aprobe proiectul de buget pe anul 2026.

Partidul Social Democrat a anunţat joi că miniştrii săi vor aviza, cu obiecţii, proiectul de buget pe anul 2026, dar vor "rezolva în Parlament ceea ce a fost blocat de premier la nivel guvernamental".

CITEȘTE ȘI                -              PSD anunță că va aviza proiectul de buget pentru 2026

"PSD va aviza proiectul de buget pentru a rezolva în Parlament ceea ce a fost blocat de premier la nivel guvernamental. Reprezentanţii PSD din Guvern vor aviza, cu obiecţii, proiectul de buget pentru a depăşi blocajul provocat de premierul Bolojan în elaborarea acestui act normativ esenţial pentru economia românească. Mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din coaliţie să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către şeful Executivului", preciza PSD.

Tot joi, Guvernul a mai avut o şedinţă, fiind aprobate mai multe acte normative.