€ 5.0955 →
|
$ 4.3795 →
|
Imagine cu harta Iranului. Sursa foto: freepik, @pablographix
O mișcare a regimului de la Teheran ar putea avea consecințe neașteptate pentru Iran, iar impactul ei se resimte deja în regiune.
Iran pare să fi făcut prima eroare strategică majoră în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce atacurile sale, vizând statele din Golful Persic, au stârnit reacții diplomatice neașteptate, potrivit unei analize The Telegraph.
În mod obișnuit, liderii din regiune evită să critice deschis vecinii. Totuși, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a transmis un mesaj extrem de clar:
„Este un sentiment profund de trădare. Toate atacurile asupra statelor din Golf - nu ne-am fi așteptat niciodată la așa ceva din partea vecinului nostru. Am încercat mereu să menținem relații bune cu Iranul, însă justificările pe care le invocă sunt complet inacceptabile”, a declarat oficialul qatarez.
Această poziție indică că gesturile Teheranului nu vor fi ignorate și ar putea avea repercusiuni diplomatice serioase.
David Blair, expert în politică externă pentru publicația britanică, atrage atenția că declarația premierului qatarez nu reflectă doar o simplă nemulțumire. Ea ar putea semnala o eroare strategică din partea regimului ayatollahilor.
Analiza sugerează că scopul inițial al Iranului a fost de a pune presiune pe monarhiile din Golf, astfel încât acestea să intervină pe lângă președintele american Donald Trump pentru a obține oprirea operațiunilor militare împotriva Teheranului. Ideea era ca pierderile și riscurile regionale să determine Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite să folosească influența lor diplomatică la Washington pentru un armistițiu rapid.
Aceste state au relații apropiate cu administrația americană și, în plus, Emiratele Arabe Unite au acorduri de securitate și pace cu Israel, cealaltă parte implicată direct în conflict. Blair notează: „Dacă toate aceste state ar cere Statelor Unite să oprească războiul din cauza costurilor uriașe ale conflictului, poziția lor ar fi dificil de ignorat”.
Până acum, scenariul dorit de Iran nu s-a concretizat. Din contră, atacurile ar putea întări argumentele Washingtonului pentru continuarea campaniei militare: eliminarea arsenalului de rachete balistice al Republicii Islamice.
În loc să reducă tensiunile, acțiunile regimului ayatollahilor ar putea determina SUA și Israelul să continue până când infrastructura de lansare și stocurile de rachete ale Iranului vor fi distruse.
La începutul conflictului, Iranul deținea circa 1.500 de rachete balistice și cel puțin 100 de lansatoare - cel mai mare arsenal din regiune. De atunci, sute de rachete au fost lansate, iar o parte au fost distruse la sol. În plus, Teheranul dispune de mii de drone, mai ușor de produs și ascuns, care rămân o amenințare constantă, deși mai puțin distructive și mai ușor de interceptat.
Potrivit The Telegraph, până acum Iranul ar fi lansat 238 de rachete balistice și 1.422 de drone împotriva Emiratelor Arabe Unite, principala țintă. Sistemele de apărare aeriană au interceptat aproximativ 93% din rachete și 94% din drone.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian și-a cerut scuze public pentru atacurile asupra vecinilor, semn că la Teheran există îngrijorări privind posibila eroare strategică.
Există temeri că monarhiile din Golf ar putea folosi influența diplomatică pentru a determina continuarea operațiunilor militare de către Statele Unite și Israel până când amenințarea rachetelor și dronelor va fi eliminată, adică, fix opusul lucrului pe care Teheranul l-a dorit.
În același timp, Iranul ar putea considera că există un avantaj: Creșterea bruscă a prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril. Blocarea Strâmtorii Hormuz și amenințarea piețelor energetice globale impun un cost economic semnificativ pentru Occident, greu de ignorat chiar și de Washington.
Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, pare să adopte o linie dură, susținută de comandanții Corpului Gardienilor Revoluției Islamice. Aceștia consideră că loviturile asupra tuturor țintelor posibile sunt singura strategie pentru supraviețuirea regimului.
Totuși, această abordare ar putea avea efectul contrar: deteriorarea relațiilor cu statele din regiune și prelungirea conflictului. Iran se află acum într-un punct critic, iar analiza sugerează că ceea ce ar fi trebuit să fie un avantaj strategic riscă să devină cea mai mare eroare strategică a regimului ayatollahilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
