Absolvenții de liceu ar putea încheia studiile în doar 3 ani, cu acces direct pe piața muncii

Autor: Tiberiu Vasile

Secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar în Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, a afirmat, marţi că învăţământul tehnologic este pentru elevii care termină gimnaziul "o soluţie de rezervă", motiv pentru care se încearcă o variantă "mai atractivă" pentru ruta profesională, cu inserţie pe piaţa muncii după trei ani.

"Undeva la 15% dintre absolvenţii din clasa a 8-a ar dori să meargă, de bună voie, către învăţământul tehnologic"

"Învăţământul tehnologic, în general, profesional, în special, nu duce lipsă de reglementări în România. Poate e suprareglementat. Ceea ce nu putem reglementa este percepţia publică şi lupta cu mentalităţile. Pentru că, în continuare, învăţământul tehnologic este văzut ca o soluţie de rezervă, nu reprezintă prima opţiune. (...) Fără să fac un calcul foarte precis şi doar din estimări personale, undeva la 15% dintre absolvenţii din clasa a 8-a ar dori să meargă, de bună voie, către învăţământul tehnologic. Restul de 85% vor cu toţii la licee teoretice. Asta pus în balanţă cu oferta liceelor din România, care înseamnă undeva la 50% teoretic, 40% tehnologic, 10% vocaţional, creează deja dezechilibre şi arată, din capul locului, că apetenţa pentru învăţământul profesional nu e aşa cum ne-am dorit noi să fie", a declarat Sorin Ion la dezbaterea "Meserii pentru viitor", care a avut loc la Parlament.

Evenimentul a fost organizat de parlamentarii USR Corina Atanasiu şi Irineu Darău pe tema oportunităţii de a adapta Legea învăţământului preuniversitar 198/2023 în vederea introducerii calificărilor profesionale de nivel 1 şi 2 destinate elevilor sub 18 ani care studiază în licee tehnologice.

Sorin Ion a subliniat că "orizontul 2026 înseamnă o reformă în învăţământul tehnologic, în sensul că şcolile profesionale vor fi părţi ale liceului tehnologic".

"Încercăm să facem ruta mai flexibilă. Unul din motivele pentru care ruta profesională, plus completare liceu tehnologic, nu a fost foarte ofertantă este durata mai mare cu un an. Ruta profesională şi, ulterior, liceu a unui elev ca să îşi poată susţine examenul de Bacalaureat, în acest moment, este de cinci ani. Un an în plus contează foarte mult la vârsta lor. Încercăm să facem ruta mai atractivă şi trebuie văzut nu ca un învăţământ format din două părţi distincte, ci învăţământ liceal cu posibilitate de ieşire după trei ani şi inserţie pe piaţa muncii. Cel puţin din acest punct de vedere, pare că va fi mai ofertant pentru elevi", a adăugat secretarul de stat.

"Aş recomanda prudenţă şi o analiză foarte, foarte detaliată înainte de a lua o astfel de decizie"

Referindu-se la introducerea calificărilor de nivel 1 sau 2 în liceele tehnologice, Sorin Ion s-a declarat "mai degrabă rezervat".

"Este bine să luăm exemple de bune practici din alte ţări, pentru că e foarte greu să inovezi în domeniul învăţământului tehnologic. (...) Cum organizăm un program de formare pe şase săptămâni la nivelul 1? Mai degrabă, aceste cursuri de formare, aşa cum se organizează ele acum, în afara şcolii, e posibil să fie mai bine. Aş recomanda două lucruri: analiză europeană şi analiză de impact foarte practic şi foarte aplicat în viaţa unui liceu. (...) În Europa se tinde către calificări de nivel 4 la liceu, şi nu de nivel 3. De asta şi şcoala profesională, în acest moment, este văzută doar ca o etapă intermediară cu posibilitatea de ieşire. (...) Aş recomanda prudenţă şi o analiză foarte, foarte detaliată înainte de a lua o astfel de decizie. Altfel, să nu riscăm să experimentăm din nou pe sistemul de învăţământ tehnologic, decât dacă suntem foarte siguri că ne aduce plus valoare", a subliniat el.

Moderatoarea întâlnirii, deputata USR Corina Atanasiu, a menţionat că lucrează la un proiect, legea meseriaşilor, prin care doreşte să rezolve "lacunele" din Legea învăţământului preuniversitar.

Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Irineu Darău, şi-a exprimat dorinţa de a afla de la cei implicaţi în Educaţie ce anume nu funcţionează în învăţământul tehnic, în învăţământul profesional, în învăţământul dual.

"În mentalul colectiv, statutul învăţământului tehnologic, incluzându-l şi pe cel profesional, incluzându-l şi pe cel dual, nu este cel care trebuie. Avem o mare problemă în societate de a stima o astfel de rută educaţional-profesională şi nu cred că este corect şi nu cred că este de natură să reducă abandonul şcolar. Trebuie ca familiile, părinţii, tinerii şi bineînţeles instituţiile să dea şi această perspectivă unei părţi din populaţie care, altfel, poate alege să părăsească şcoala mai devreme. Poate ar trebui rediscutată, într-o zi, noţiunea de învăţământ obligatoriu. Şi să vedem dacă această obligaţie de a face 13 clase este cea corectă pentru populaţia generală. (...) Trebuie să ne gândim cum să elaborăm o iniţiativă legislativă, astfel încât să nu ajungem la efectul contrar, adică să nu cumva să încurajăm, fără să ne dorim asta, abandonul şcolar şi trebuie să ne punem întrebarea cu aceste rute de profesionalizare ca să nu încurajăm emigraţia la 16-17 ani. Probabil, printr-o cooperare şi cu mediul privat, să ne asigurăm că această rută duce undeva, foarte concret, în piaţa muncii din România", a spus Irineu Darău.

"Sunt copii care ies din gimnaziu, abandonează şcoala, n-au nici calificări, nici diplome. Fie pleacă în străinătate, fie devin asistaţi social"

Deputata PNL Raluca Turcan şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu cei 400.000 de tineri care, în pofida necesarului de forţă de muncă, fie pleacă în străinătate, fie devin asistaţi social.

"Sunt copii care ies din gimnaziu, abandonează şcoala, n-au nici calificări, nici diplome. Fie pleacă în străinătate, fie devin asistaţi social. Cred că dacă am găsi o variantă în care să se creeze nişte calificări în perioada liceului, putem să mai aducem din cei 400.000 de copii care sunt pe nicăieri şi riscă să fie în străinătate ori în asistenţă socială. Toate cifrele arată că avem o nevoie acută de forţă de muncă mediu-calificată şi de buni specialişti", a detaliat Turcan.

Potrivit acesteia, "nu există o cuplare reală între sistemul de educaţie, în toate formele lui, şi piaţa muncii".

"Prezenţa meseriaşilor români pe piaţa muncii este o preocupare pe care am avut-o şi în perioada în care am fost ministru al Muncii şi ulterior. În 2009, a fost desfiinţat învăţământul profesional şi am ajuns într-o lipsă acută de specialişti pe piaţa muncii. Ulterior, au reapărut liceele tehnologice, a prins contur din ce în ce mai mult învăţământul profesional dual, însă, în continuare, mi se pare că nu există o cuplare reală între sistemul de educaţie în toate formele lui şi piaţa muncii. Dovada o reprezintă inclusiv numărul de muncitori străini la care România apelează. (...) Noi, ca ţară, aveam la momentul anului 2021 480.000 de locuri disponibile care nu erau ocupate de români în ţara lor. (...) Există, în momentul de faţă, 230.000 de solicitări de lucrători străini pentru a veni să lucreze în România", a precizat Raluca Turcan, conform Agerpres.

CITEȘTE ȘI: De ce în România a explodat analfabetismul funcțional. Și cum reparăm greșelile care s-au făcut / video