Rusia va cere NATO să renunțe, în scris, la extinderea sa spre est și anularea unei decizii luate la Summitul de la București.
Ambasada Moscovei în Belgia a declarat pentru Izvestia, în timpul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, că Rusia intenționează să facă presiuni asupra NATO pentru a-și oficializa angajamentul de a nu se extinde spre est. În plus, potrivit unui reprezentant al misiunii diplomatice, autoritățile ruse insistă să anuleze decizia de la Summitul de la București din 2008, în cadrul căreia țările NATO au convenit ca Ucraina și Georgia să devină membre ale alianței în viitor, scrie The Moscow Times.
Este necesară o fixare juridică, pe hârtie, a acestor angajamente, deoarece potrivit Moscovei „toate promisiunile verbale făcute de membrii NATO în trecut cu privire la neextindere au fost uitate și ignorate la un moment dat”, a mai susținut reprezentantul ambasadei.
El a susținut că, chiar și în timpul unificării Germaniei, liderii NATO au promis conducerii sovietice că organizația nu are planuri de extindere a alianței spre est, acuzând că dovezi documentare în acest sens sunt stocate în arhive, dar nu sunt publicate în mod deliberat.
Înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către armata rusă, Moscova a prezentat Washingtonului un proiect de acord de securitate, unul dintre acestea incluzând cerința de a nu extinde NATO. Anul trecut, surse Reuters familiarizate cu negocierile din Ucraina au relatat că președintele rus Vladimir Putin, ca una dintre condițiile pentru încheierea războiului, a cerut în scris abandonarea NATO, împreună cu garantarea statutului neutru al Ucrainei. În urma acestui fapt, Administrația Trump a refuzat să ia în considerare apartenența Kievului la alianță și a propus înlocuirea acesteia cu garanții de securitate.
Putin a afirmat în repetate rânduri că țările occidentale au „abandonat” și „înșelat” Rusia promițând că nu vor extinde NATO spre est.
Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat în repetate rânduri că organizația nu urmărește o expansiune agresivă.
„Nu, Estul este cel care decide să adere la NATO”, a spus el, numind decizia „democratică și liberă”.
În urma izbucnirii războiului din Ucraina, Finlanda și Suedia s-au alăturat Alianței Nord-Atlantice. Drept urmare, lungimea totală a frontierei terestre și maritime a Rusiei cu țările NATO aproape s-a dublat, ajungând la 3.000 km, iar Marea Baltică a devenit practic un „lac” intern al alianței.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News