€ 5.0941 →
|
$ 4.3046 →
|
Într-o perioadă de tensiune geopolitică prelungită pentru Europa, în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să redefinească arhitectura de securitate regională, dezbaterea europeană este marcată de teme precum consolidarea apărării comune, reziliența infrastructurilor critice, combaterea dezinformării și autonomia strategică.
La nivel global, repoziționarea Statelor Unite, ascensiunea Chinei și fragmentarea ordinii internaționale alimentează percepția unei lumi mai instabile și mai puțin previzibile.
În acest cadru, sondajul IRES analizează modul în care românii evaluează amenințările la adresa securității Europei, vulnerabilitatea României, nivelul de încredere în leadership și relația dintre consumul informațional și percepția asupra riscurilor globale.
Românii consideră că Europa traversează un moment de vulnerabilitate: aproape jumătate o percep ca fiind nesigură, iar două treimi cred că România este expusă amenințărilor externe. Războiul din proximitatea Uniunii Europene rămâne principala sursă de îngrijorare, însă tabloul insecurității este mai larg: instabilitatea economică, atacurile cibernetice și, mai ales, dezinformarea și manipularea online sunt percepute drept riscuri structurale majore.
Un element central al studiului este diferența dintre percepția macro și experiența individuală. Majoritatea românilor consideră că amenințările la nivel global și european au crescut în ultimii ani, însă doar o minoritate afirmă că propria siguranță personală s-a deteriorat. Această disjuncție alimentează un sentiment difuz de insecuritate colectivă, fără a produce neapărat panică individuală.
În plan politic, rezultatele indică un deficit clar de încredere în leadership, mai pronunțat la nivel intern decât la nivel european. În același timp, opțiunea strategică dominantă nu este ruptura față de alianțele occidentale, ci o formulă pragmatică de prioritizare a interesului național într-un context perceput ca instabil și imprevizibil.
Dimensiunea informațională a securității este una dintre cele mai relevante concluzii ale studiului. Dezinformarea este percepută ca amenințare majoră, iar expunerea la narațiuni controversate este foarte ridicată. O parte semnificativă a populației consideră plauzibile mesaje care pun sub semnul întrebării legitimitatea acțiunilor Occidentului sau natura informațiilor despre războiul din Ucraina. În paralel, comportamentele de verificare a informațiilor sunt moderate, iar expunerea la conținut politic recomandat algoritmic este frecventă.
În ansamblu, românii percep creșterea riscurilor externe, manifestă un nivel redus de încredere instituțională și sunt expuși intens competiției narative din spațiul informațional. Totuși, reacțiile individuale sunt în mare parte prudente și adaptative, de la reducerea cheltuielilor și creșterea atenției față de informații până la verificarea mai atentă a conținutului online, fără consecințe majore asupra rezilienței structurale în fața amenințărilor.
Consolidarea securității nu ține exclusiv de politici publice sau de instrumente strategice, ci și de refacerea unui spațiu comun de încredere - în instituții, în lideri și în capacitatea societății de a gestiona democratic conflictul și divergența.
Securitatea Europei este evaluată pozitiv de 53% dintre români și negativ de 46%. Doar 11% consideră Europa foarte sigură, în timp ce 16% o percep ca fiind foarte nesigură.
Principalele amenințări la adresa securității Europei sunt:
Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj cred că România expusă la riscurile externe care afectează Europa: 29% o consideră foarte vulnerabilă și 39% destul de vulnerabilă și doar 8% cred că România nu este deloc vulnerabilă
Percepția evoluției riscurilor în ultimii cinci ani indică o amplificare clară a insecurității la nivel macro:
În schimb, doar 30% spun că amenințările la nivel personal au crescut, iar 62% consideră că acestea au rămas la fel. Se observă astfel o diferență semnificativă între percepția sistemică și experiența individuală directă.
În plan comportamental, majoritatea respondenților declară reacții adaptative:
Comportamentele adaptative la situațiile de risc - creșterea atenției și a consumului de informații privind posibilele amenințări (73%), informarea din multiple surse (70%), reducerea cheltuielilor (69%), verificarea mai frecventă a corectitudinii informațiilor (61%), precauții în distribuirea de știri sau informații online (60%) – sunt, cel puțin la nivel declarativ, larg răspândite.
Totuși, acțiunile concrete cu efect direct asupra creșterii capacității de reziliență sunt mai scăzute: economisirea sau crearea unui fond de rezervă financiară (45%), identificarea de sume suplimentare de venit/stabilitate profesională (49%), informarea privind pregătirea în situații de urgență (55%).
Într-un registru global, aproape două treimi (64%) dintre respondenți consideră că intenția declarată a lui Donald Trump ca SUA să anexeze Groenlanda ar reprezenta o amenințare majoră pentru stabilitatea globală.
Evaluarea amenințărilor la adresa securității Europei pe scala de gravitate (nivelurile „gravă” și „foarte gravă” cumulate) arată următoarea ierarhie:
Schimbările climatice (44%) și expansiunea economică și tehnologică a Chinei (38%) sunt percepute ca amenințări mai puțin severe în comparație cu celelalte riscuri.
În ceea ce privește impactul direct asupra României, ierarhia este similară: pe primul loc se află războiul din proximitatea UE, urmat de dezinformare, instabilitate economică, politica externă a SUA și atacurile cibernetice.
Nivelul de încredere al românilor în leadershipul european și românesc de a gestiona amenințările și riscurile actuale este unul modest, cu un grav deficit de încredere în plan intern.
Dacă în capacitatea liderilor europeni au încredere puțin peste un sfert (26%) dintre respondenți, încrederea în lidershipul românesc scade drastic: doar 15% spun că au încredere în liderii români de a gestiona efficient crizele actuale, în timp ce 57% au foarte puțină sau nu au deloc încredere.
Întrebați despre direcția politicii externe și de securitate, românii optează majoritar pentru o formulă centrată pe interesul național:
Sondajul a testat gradul de expunere a respondenților la o serie de narațiuni care au fost, în ultimii ani, controversate în spațiul public din România. Rezultatele au arătat că acest tip de mesaje care au fost distribuite în mass-media sau pe rețelele sociale au o notorietate ridicată.
De exemplu:
De afirmația ”Occidentul folosește Ucraina pentru a-și urmări propriile interese geopolitice” au auzit 62% dintre participanții la studiu și 64% dintre aceștia o consideră total sau parțial adevărată.
Principalele surse de expunere a mesajelor/narațiunilor de tipul celor testate sunt posturile de televiziune din România (84%), presa online (62%), discuțiile cu prietenii/familia (55%), Facebook (53%) sau TikTok (36%).
62% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afimația ”Rusia desfășoară campanii constante de manipulare informațională împotriva Europei”, însă aproape un sfert (23%) sunt în dezacord cu aceasta.
În acest context, participanții au fost chestionați cu privire la comportamentul de consum informațional.
32% dintre respondenți spun că petrec peste o oră zilnic informându-se din surse de știri, 11% dintre aceștia petrec chiar peste două ore, în timp ce în cazul a 27% timpul zilnic petrecut pentru informare este sub 30 de minute.
Însă gradul de verificare a informațiilor este destul de scăzut: aproximativ 44% spun că verifică frecvent sau de fiecare dată informațiile asupra cărora au îndoieli, iar 43% declară că verifică informațiile care se referă la politica din România.
Principalele platforme online folosite de respondenți pentru informare sunt site-urile de știri (62%) și Facebook (50%), urmate de YouTube (36%), TikTok (20%), blogurile/forumurile (20%) sau Instagram (16%).
Mai mult de un sfert (27%) dintre participanții la sondaj declară că platformele online pe care le utilizează le recomandă frecvent conținut politic fără să îl caute.
Tot aproximativ un sfert (26%) dintre respondenți au distribuit știri sau opinii politice, în ultimele 6 luni.
Studiul a fost realizat de IRES în perioada 26 ianuarie – 4 februarie 2026, ca parte a programului propriu de responsabilitate socială. Cercetarea s-a bazat pe un eșantion reprezentativ de 848 de persoane adulte din România, selectate aleatoriu din populația neinstituționalizată. Pentru a asigura o acuratețe ridicată, datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator) și ponderate conform celor mai recente statistici ale INS, luând în calcul variabile precum sexul, vârsta, educația și mediul de rezidență. Rezultatele prezintă o marjă de eroare de $\pm 3,43\%$, garantând astfel o imagine fidelă a opiniilor la nivel național.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Rodica Mitu nu avea impulsul de a merge, dar a avut impulsul de a trăi. 31 ianuarie, o zi a oftatului în culori: Trei ani fără colega noastră de la DC News
de Anca Murgoci
