€ 5.0978 →
|
$ 4.4169 →
|
Nicușor Dan și Ilie Bolojan
Legea pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, a decis CCR. Pensiile pot fi tăiate.
UPDATE: Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.
„Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.
Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.
În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora.
În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate.
Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite”, a transmis Consiliul Superior al Magistraturii.
UPDATE: Președintele Nicușor Dan a avut o reacție.
„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a zis Nicușor Dan.
UPDATE: Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților.
„Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a transmis Ilie Bolojan.
UPDATE: Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că este foarte bine că s-a clarificat, în sfârșit, subiectul pensiilor magistraților, la Curtea Constituțională.
„Foarte bine că s-a clarificat în sfârșit acest subiect. Știți că eu n-am comentat și nu o să comentez nici de acum înainte decizii ale Curții Constituționale. Am făcut un apel și eu să se ia o decizie. Bine că s-a închis acest subiect. De acum încolo e treaba domnului ministru Pîslaru (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene - n.r.) să-și facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit”, a spus Grindeanu la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că are încredere că dacă ministrul Dragoș Pîslaru „își face bine treaba” România nu va pierde acei bani din PNRR.
Simina Tănăsescu
Mihai Busuioc
Dacian Cosmin Dragoș
Csaba Asztalos
Laura-Iuliana Scântei
Mihaela Ciochină
Bogdan Licu
Gheorghe Stan
Cristian Deliorga
UPDATE: Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, va avea în următoarele ore discuţii cu oficialii europeni, după ce reforma pensiilor magistraţilor a fost declarată constituţională, şi, după promulgarea legii de către preşedintele Nicuşor Dan, va cere Comisiei Europene reanalizarea cererii de plată 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituţională tăierea pensiilor speciale ale magistraţilor.(...) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă de Curtea Constituţională cu 6 voturi din 9. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă şi un moment de cotitură în discuţia despre echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România. În orele următoare voi avea discuţii cu oficialii europeni cu privire la această evoluţie a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea preşedintelui Nicuşor Dan, vom putea în sfârşit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar şi în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale şi informale, pentru a încerca să salvăm situaţia jalonului pensiilor speciale şi cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Acesta a subliniat că, „pentru prima dată în istorie", Guvernul condus de Ilie Bolojan a reuşit tăierea pensiilor speciale şi a menţionat principalele prevederi ale actului normativ: vârsta de pensionare creşte treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziţie de 15 ani; pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă; pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime şi cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
UPDATE: Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, după decizia Curții Constituționale privind legea pensiilor speciale ale magistraților, că „nu trebuie să existe un război între puterile statului”, exprimându-și convingerea că magistrații „vor înțelege și vor avea reprezentarea misiunii lor” de a face justiție într-o societate care trebuie să rămână un stat de drept.
Într-o intervenție telefonică la postul B1 TV, Marinescu a afirmat că, după decizia CCR, se așteaptă la o colaborare bună între puterile statului și a dat asigurări că vor fi discutate problemele „reale” din sistemul judiciar, precum infrastructura, digitalizarea și reducerea încărcării cu dosare a magistraților.
„De acum înainte, reforma este realizată, obiectivul stabilit de coaliția de guvernare este îndeplinit, legea va produce efecte. Dar, încă o dată accentuez, sper să nu mai avem abordări de la an la an, abordări frecvente, diverse, în ceea ce privește statutul oricărei profesii, tocmai pentru a avea stabilitate și normalitate pentru viitor (...) Nu trebuie să existe un război între puterile statului, între instituțiile statului. Trebuie să ne învățăm și să înțelegem și să reușim să cooperăm loial în interesul cetățeanului.
Mă aștept ca, în viitor, să purcedem la rezolvarea problemelor reale care există în justiție, probleme numeroase care țin de infrastructură, țin de digitalizare, țin de această reducere a încărcării cu dosare a magistraților, pentru a le eficientiza activitatea. Chestiuni pentru care avem proiecte, pentru care aveam o bună colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii. Deci eu văd viitorul în cheia unei cooperări, acum că s-au așezat lucrurile și din această perspectivă a statutului magistraților, pentru că finalitatea este să facem justiția mai eficientă, mai bună pentru cetățeni și să le recâștigăm încrederea”, este reacția ministrului Justiției, după ce CCR a decis că proiectul Guvernului privind pensiile speciale ale magistraților este constituțional.
UPDATE: Preşedintele Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a subliniat că decizia de miercuri a Curţii Constituţionale în privinţa pensiilor magistraţilor este una capitală.
„Ura! CCR a decis, în sfârşit, că legea de reformă a pensiilor magistraţilor este constituţională. (...) Este o decizie capitală. Nu numai faptul că au decis că legea este constituţională este important. Foarte important este că s-a conturat o majoritate în cadrul CCR care nu mai răspunde la comenzile sistemului şi care poate să determine revenirea Curţii Constituţionale în cadrul constituţional şi legal. Majoritate care poate respinge orice tentativă de blocare a unor reforme în societate", a scris Ludovic Orban, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, judecătorii care au votat pentru sunt Simina Tănăsescu, preşedintele Curţii, Iulia Scântei, Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba Ferenc şi Dacian Cosmin Dragoş.
„Sunt de apreciat şi de încurajat pentru că au rezistat la presiuni foarte mari şi pentru că vom avea nevoie şi pe viitor de o judecată corectă, dreaptă, pe viitoarele speţe cu care va fi sesizată Curtea", a adăugat Ludovic Orban.
UPDATE: Decizie istorică: Legea pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, a decis CCR.
Curtea Constituţională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor şi a stabilit că actul normativ este constituţional, au precizat oficiali ai CCR. Pensiile magistraților pot fi tăiate.
Decizia a fost luată după cinci amânări.
Acum, urmează ca proiectul propus de Guvernul Bolojan să meargă la președinte pentru promulgare. Apoi, legea este publicată în Monitorul Oficial și intră în vigoare, de regulă la 3 zile de la publicare sau la data prevăzută în text. Din acel moment începe aplicarea efectivă, adică adoptarea normelor de punere în practică, recalcularea pensiilor și eventuale procese în instanță.
UPDATE: Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat, miercuri, că decizia CCR care stabileşte că Legea pensiilor ocupaţionale ale magistraţilor este constituţională confirmă "corectitudinea" demersului Guvernul României.
„România face astfel un pas ferm împotriva privilegiilor nejustificate şi reuşeşte să ducă la capăt reforma pensiilor magistraţilor, cerută cu insistenţă de societatea românească. Această hotărâre nu ar fi fost posibilă fără determinarea premierului Ilie Bolojan, care a respins soluţiile de compromis şi a mers consecvent pe linia reformelor asumate, care ani la rând au fost evitate sau amânate de alte guverne. Corectăm începând de astăzi un sistem dezechilibrat, împovărător pentru bugetul public şi perceput ca privilegiat în raport cu restul contribuabililor. Este un pas important spre o societate bazată pe echitate, responsabilitate bugetară şi respect pentru fiecare contribuabil", a scris Abrudean, miercuri, pe Facebook.
UPDATE: Deputatul PNL Robert Sighiartău consideră că decizia Curţii Constituţionale de a declara proiectul legii pensiilor magistraţilor drept constituţional reprezintă "primul pas spre normalitate".
„Reforma pensiilor speciale iniţiată de Bolojan a trecut! Se taie pensiile speciale ale magistraţilor. E primul pas spre normalitate", a scris Robert Sighiartău, miercuri, pe pagina sa de Facebook.
UPDATE: Deputatul PNL Raluca Turcan a declarat, miercuri, după decizia CCR privind constituţionalitatea legii pensiilor magistraţilor, că ştia acest lucru de la început, menţionând că premierul Ilie Bolojan a avut determinarea de a duce la bun sfârşit acest proiect pentru „echitate".
„Legea privind pensiile magistraţilor este constituţională. Ştiam asta de la bun început. Felicitări, Ilie Bolojan, pentru determinarea de a duce la bun sfârşit un proiect în care am crezut din momentul în care am inclus reforma pensiilor în PNRR. Pentru echitate. Pentru ca orice miniştri sau guverne să aibă obligaţia să reaşeze acest sistem anormal faţă de tot ceea ce există în restul Uniunii Europene", a scris Turcan, pe Facebook.
Ea a precizat că, în majoritatea statelor europene, magistraţii se pensionează la 65 de ani, exact ca restul cetăţenilor.
„În Germania, Franţa, Italia şi Spania, vârsta standard este de 65 - 67 de ani. Nicăieri nu există un sistem atât de permisiv ca în România. Chiar era nevoie de un asemenea blocaj şi de decredibilizarea unei instituţii atât de importante precum CCR?", a mai transmis Turcan.
Ea a mai scris că proiectul de modernizare a CCR pe care l-a depus trebuie să meargă mai departe.
„Să reducem influenţa politică în numiri, să existe transparenţă în deliberări. Cine blochează funcţionarea unei instituţii atât de importante trebuie să răspundă", a adăugat Raluca Turcan.
UPDATE: Preşedintele USR, Dominic Fritz, a declarat, miercuri, că decizia CCR privind constituţionalitatea legii reformei pensiilor speciale nu este o victorie, ci un gest de normalitate şi o afirmare a democraţiei.
„Azi, CCR a stabilit şi formal ceea ce era clar pentru o ţară întreagă: că reforma pensiilor speciale şi a vârstei de pensionare a magistraţilor e constituţională şi legitimă. Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E şi o afirmare a democraţiei: greşelile politice din trecut pot fi reparate tot prin votul politic", a scris Dominic Fritz, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit liderului USR, „nu există spaţii în societate unde regulile jocului să nu poată fi schimbate prin claritate morală şi asumare".
„Mă bucur că USR a fost, de mulţi ani, împreună cu mulţi din societatea civilă, de partea corectă a istoriei. Vor fi şi cei care nu o să accepte decizia de azi cu aplauze. Zbateri vor mai exista. Dar decizia de azi deschide drumul spre reforme care să reducă din privilegii şi influenţa intereselor speciale. Pentru că doar aşa România se poate vindeca", a punctat liderul USR, Dominic Fritz.
UPDATE: Decizia Curții Constituționale privind pensiile magistraților reprezintă o veste bună pe care societatea o aștepta de mult timp, a declarat miercuri pentru Agerpres președintele UDMR, Kelemen Hunor.
„A fost o decizie corectă, o decizie pe care noi cu toți o așteptam, fiindcă știam că nu există nimic neconstituțional în acel proiect de lege, după ce Guvernul a clarificat problema procedurală. Și, de aceea, după foarte, foarte multe amânări, eu cred că astăzi este o veste foarte bună, fiindcă societatea aștepta de foarte mult timp să se facă dreptate, să nu existe categorii speciale care au posibilitatea de a ieși la pensie la 50 de ani și cu pensie mult peste bunul-simț. De aceea, eu cred că în sfârșit această chestiune poate fi închisă și putem transmite societății, ca și Guvern, ca Parlament, ca și clasă politică, că suntem în stare să îndreptăm ceea ce nu a fost corect și guvernarea să fie mai justă, justiția socială să funcționeze. De aceea nu pot să spun decât că salut această decizie a Curții Constituționale”, a transmis liderul UDMR.
Legea taie pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, crește vechimea în muncă necesară pensionării și vechimea obligatorie în magistratură.
Cei șase judecători care au votat pentru respingerea sesizării ÎCCJ și declararea legii drept constituțională sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Magistrații constituțională s-ar putea pronunța și asupra cererii primite de la Instanța supremă prin care se solicită sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară în legătură cu proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.
Înalta Curte consideră că măsurile din proiectul Guvernului 'pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu'.
Decizia asupra proiectului a fost amânată până acum de cinci ori.
La ședința CCR din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanța supremă cu o zi înainte.
Anterior, două ședințe nu s-au putut desfășura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, propuși de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede.
Instanța supremă anunța pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil care ar arăta că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea calculată pe bază pe contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat în intervalul de timp prevăzut de lege aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanța supremă au decis cu unanimitate de voturi să sesizeze Curtea Constituțională și în legătură cu noul proiect propus de Guvern.
Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite.
Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.
'(Proiectul) anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR', consideră Instanța supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage, alți beneficiari ai unor pensii de serviciu.
În plus, susțin ei, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
'În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi).
Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați', consideră ICCJ. (Agerpres)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
