În România, copiii sub 14 ani nu răspund penal, indiferent de gravitatea faptei comise, potrivit Codului penal aflat în vigoare.
Procurorii au efectuat sâmbătă percheziții la locuințele familiilor adolescenților acuzați că l-au ucis pe Mario Berinde, copilul de 15 ani din localitatea Cenei, județul Timiș. Între timp, Mario a fost condus pe ultimul drum.
Cei doi minori de 15 ani inculpați în dosar au fost arestați preventiv, după ce Tribunalul Timiș a admis solicitarea procurorilor. Un al treilea minor, în vârstă de 13 ani, implicat în cauză, nu răspunde penal.
Potrivit unui comunicat transmis vineri de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, primul adolescent de 15 ani este cercetat pentru omor calificat și profanare de cadavre, iar cel de-al doilea este acuzat de profanare de cadavre și favorizarea făptuitorului.
Regula nu este una recentă, ci datează de aproape un secol, fiind stabilită pentru prima dată în 1936, prin Codul penal Carol al II-lea.
Codul penal din 1936 fixa majoratul penal la 19 ani și stabilea că minorii sub 14 ani nu răspund penal, fiind considerați copii. Minorii cu vârste între 14 și 19 ani, definiți drept adolescenți, puteau răspunde penal doar dacă se dovedea că au acționat cu discernământ. Pentru cei lipsiți de discernământ erau prevăzute măsuri cu caracter preventiv, educativ, tutelar și de protecție.
Adolescenților care acționau cu discernământ li se puteau aplica măsuri de siguranță, precum libertatea supravegheată sau educația corectivă, dar și pedepse precum mustrarea, închisoarea corecțională sau detențiunea simplă.
În 1938, legislația penală a fost modificată, fiind introdusă noțiunea unică de „minor”, definit ca persoana sub 18 ani. Tot atunci, vârsta răspunderii penale a fost coborâtă temporar de la 14 la 12 ani, iar majoratul penal de la 19 la 18 ani.
Această soluție nu a fost însă menținută. Codul penal din 1969 a revenit la pragul de 14 ani pentru răspunderea penală. Regula se aplică și în prezent. Vârsta a fost păstrată în toate modificările legislative ulterioare.
După 1990, sub influența documentelor internaționale privind drepturile copilului, legislația română a reintrodus și utilizat pe scară largă termenul de „copil”, sinonim cu cel de minor. S-a dorit accentuarea orientării spre protecție, reeducare și depenalizare în cazul faptelor comise de minori.
VEZI ȘI: Tatăl lui Mario, flancat de mascați și încătușat, la înmormântare fiului / video
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News