Legile Justiției: Procurorii propun ca DNA să-i ancheteze pe magistrați

Autor: Roxana Neagu

Majoritatea procurorilor subliniază că este necesară revenirea în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie investigarea infracţiunilor de corupţie comise de magistraţi, apreciind că actuala structură de la Parchetul General "evidenţiază disfuncţionalităţi semnificative".

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că este necesară reglementarea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a investiga infracţiuni de corupţie comise de magistraţi.

”În condiţiile cadrului normativ în vigoare începând cu 20 iulie 2018 până în prezent, referitor la investigarea infracţiunilor săvârşite de către magistraţi, se evidenţiază disfuncţionalităţi semnificative în investigarea infracţiunilor de corupţie comise de către magistraţi, aspect reliefat de datele statistice (în această perioadă au fost trimişi în judecată doar doi magistraţi pentru fapte de corupţie, în antiteză cu perioada anterioară, în care competenţa a aparţinut Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în care au fost trimişi în judecată aproximativ 160 de magistraţi)”, se menţionează în document.

Impresia unui regim juridic privilegiat pentru magistrați

Procurorii spun că discontinuitatea instituţională, procedura de numire a procurorilor în vederea efectuării urmăririi penale şi lipsa unei structuri specializate exclusiv în combaterea corupţiei la nivel înalt au condus la percepţia existenţei unui regim juridic "privilegiat", de natură să afecteze încrederea societăţii în actul de justiţie şi în capacitatea de a sancţiona corupţia în sistemul judiciar.

”Direcţia Naţională Anticorupţie dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistraţii implicaţi în acte de corupţie, având un corp de procurori specializaţi în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, selectaţi printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste zece ani de experienţă profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane şi logistice adecvate, incluzând ofiţeri de poliţie judiciară specializaţi în anchete penale şi măsuri de supraveghere tehnică, experţi antifraudă, informaticieni şi investigatori financiari. Corupţia în rândul magistraţilor şi la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare şi de o bază logistică sustenabilă”, subliniază procurorii.

”O condiţie esenţială pentru eficienţa luptei împotriva corupţiei”

Pentru a contrabalansa motivele care au stat la baza modificării competenţei în 2018, în special lipsa unei garanţii de independenţă, se impune modificarea legislaţiei prin revenirea acesteia în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precizează procurorii.

"Menţinerea actualei soluţii afectează atât eficienţa urmăririi penale, cât şi percepţia publică asupra imparţialităţii şi funcţionalităţii mecanismului de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi. Or, sancţionarea efectivă a faptelor de corupţie săvârşite de magistraţi nu are doar rolul de a proteja integritatea sistemului judiciar, ci reprezintă o condiţie esenţială pentru eficienţa luptei împotriva corupţiei în ansamblu. În lipsa unei reacţii ferme şi eficiente faţă de corupţia din interiorul sistemului judiciar, există riscul ca autorii faptelor de corupţie din alte domenii să îşi asigure impunitatea prin coruperea magistratului cu blocarea sau deturnarea actului de justiţie", se notează în document.

De asemenea, Secţia pentru procurori apreciază că investigarea infracţiunilor comise de magistraţi trebuie să revină la competenţa după materie, respectiv să fie realizată de parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în funcţie de natura infracţiunii săvârşite