Emil Constantinescu: Am urmărit cu amărăciune și îngrijorare dezbaterile generate de posibilitatea desființării acestei instituții

Autor: Anca Murgoci

„Am urmărit cu amărăciune și îngrijorare dezbaterile generate de posibilitatea desființării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. 

Consecvent cu activitatea și pozițiile exprimate în calitate de rector al Universității din București și președinte al Consiliului Național al Rectorilor (1992-1996), de președinte al României (1996-2000), consider că este de datoria mea să exprim o poziție publică în această dezbatere pentru că înființarea Universității din Cahul a avut loc în timpul mandatului meu prezidențial, ca o consecință directă a Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina, pe care am inițiat-o și am instituționalizat-o împreună cu președinții Petru Lucinschi și Leonid Kucima la Izmail, în iulie 1997.

Acest angajament strategic trilateral, salutat imediat de vicepreședintele SUA, Al Gore, și de liderii Uniunii Europene viza asigurarea unei zone de securitate şi stabilitate; consolidarea unităţii statale i a suveranităţii Republicii Moldova, susţinerea culturală şi umanitară a comunităţilor româneşti, prin respectarea standardelor europene în materie; cooperarea transfrontalieră; sprijinirea conectării Republicii Moldova şi Ucrainei la diferite forme de cooperare regională din Europa Centrală şi de Sud – Est. 

Constituirea Euroregiunilor Dunărea de Jos și Prutul Superior în urma acordurilor semnate de președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei a urmărit, în egală măsură, crearea unui spațiu cultural, științific și educațional comun. În același scop, prin eforturile Departamentului Românilor de Pretutindeni din Guvernul României a fost înființat, în anul 1998, Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi”, condus de eminentul profesor al Universității din București Dan Slușanschi, care a oferit burse de studii pentru tineri din Basarabia și Bucovina.”, a zis prof. emerit Emil Constantinescu, președintele României între anii 1996-2000.

Înființarea Universității din Cahul, ca filială a Universității „Dunarea de Jos" din Galaţi a fost rezultatul protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000, semnat la 6 mai 1999

„Susțin continuarea proiectului strategic al trilateralei România-Republica Moldova- Ucraina de către actualele autorități statale și salut proiectul unei Camere de Comerț și Industrie trilaterale, dar atrag atenția asupra importanței menținerii și dezvoltării proiectelor culturale și educaționale comune. 

Desființarea Universității din Cahul nu este o problemă unilaterală, ea este a tuturor celor implicați: forurile de conducere a instituției, autoritățile de resort din învățământul superior, studenți, profesori, alumni, organizații neguvernamentale și cetățeni. Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaționale bi- și trilaterale, asumate în 1997 de președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei, în cadrul colaborării euroregionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esențiale. 

Protocolul de colaborare din 6 mai 1999, semnat de miniștrii Educației din România și Republica Moldova, prevedea la articolul 6: Cele două părți vor sprijini colaborarea directă dintre instituțiile de învățământ superior și dintre institutele de cercetare din domeniul învățământului, precum și dintre școli și inspectorate școlare teritoriale. Universitățile din România și Republica Moldova vor deschide filiale în celălalt stat cu sprijinul ministerelor de resort. În acest scop părțile vor sprijini înființarea unei universități la Cahul, ca filială a Universității „Dunărea de Jos" din Galați. 

Protocolul din 1998 de colaborare dintre Ministerul Educației Naționale din România și Ministerul Educației și Știintei al Republicii Moldova pentru anul de învățământ 1998/1999, semnat la Chișinău, publicat în M.Of. 455 din 27 noiembrie 1998 a prevăzut, de asemenea, colaborarea la nivelul un consiliu consultativ al rectorilor universităților din România și Republica Moldova (articolul 21): „Părțile vor sprijini crearea Consiliului comun al rectorilor din România și Republica Moldova. Consiliul comun al rectorilor se va întruni de 4 ori pe an, alternativ, în România și, respectiv, în Republica Moldova”.

Mă alătur apelului președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei, rectorului Universității din București, prof.dr. Marian Preda, , consilierului de stat pentru Românii de pretutindeni în perioada 1998-2000, Antonie Popescu, de a „identifica, prin dialog și cooperare instituțională, soluții constructive și eficiente pentru asigurarea continuității procesului de dezvoltare sustenabilă” și a autonomiei Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul”, a zis Emil Constantinescu.

Acesta a declarat că s-a pronunțat împotriva desființării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul și în calitatea sa de președinte fondator al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

„Institutul nostru are un acord de  cercetare științifică cu Universitatea din Cahul, în cadrul căruia suntem parteneri într-un important proiect regional, „Orașe porturi în regiunea danubiano-pontică. O istorie milenară între război și pace”, derulat împreună cu universități și institute de cercetare din Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia și Austria. 

În vara anului 2025, Universitatea din Cahul a organizat conferința internațională „Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al cercetării și educației”, în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos" din Galați, Muzeul Brăilei „Carol I", Mariupol State University, Izmail State Humanitarian University și Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române, la care au participat și cercetători ai Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Conferința a reunit peste 250 de cercetători din Republica Moldova, România și Ucraina, care au analizat evoluțiile recente în cercetare și educație, precum și dinamica complexă a integrării europene.

Consider că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul poate fi sprijinită în continuare printr-o propunere concretă de întărire, nu de lichidare a personalității juridice sau de diminuare a autonomiei, de Guvernul de la Chișinău și de Guvernul de la București, având în vedere rolul misionar în educație, știință și cultură pe care l-a îndeplinit în Euroregiunea Dunărea de Jos și pe care îl poate continua cu succes și în viitor”, a conchis Emil Constantinescu. 

VEZI ȘI: Emil Constantinescu: Acest om nu a fost înmormântat cu onoruri naționale, dar sute de mii de români au participat la adunarea de doliu din Piața Revoluției