Barajul de la Mihăileni, finalizat din 2022, nu poate fi exploatat fiindcă activiștii au anulat autorizația drumurilor și rețelelor electrice

Autor: D.C.

Acumularea Mihăileni, pe râul Crișul Alb, în județul Hunedoara, este o lucrare de importanță națională, care ar fi asigurat protecția împotriva inundațiilor și energie electrică.  Barajul oferă și o resursă strategică de apă potabilă, esențială în contextul secetelor prelungite provocate de schimbările climatice. Lucrările aferente barajului sunt finalizate integral, iar în prezent se aflau în diverse etape de execuție devierile de drumuri și rețelele electrice. Din totalul valorii investiției, de aproximativ 173 milioane lei,  au fost efectuate plăți în valoare de aproximativ 147 milioane lei.

Investiția a fost aprobată inițial prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 243/1985 și Decretul nr. 92/1987, iar indicatorii tehnico-economici au fost reaprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 637/2018. Execuția barajului Mihăileni a fost realizată în baza autorizației de construire emisă în anul 1987, conform legislației din perioada respectivă. Lucrările conexe, aflate în diverse stadii, se execută în baza autorizațiilor emise în anii 2024–2025 (devieri de drumuri și rețele electrice).

Declic, demers inadmisibil în 2022

În ultimii patru ani, proiectul nu a putut fi finalizat ca urmare a litigiilor inițiate de Asociația Declic, care au generat suspendări repetate ale procedurilor administrative și au condus la blocarea unei investiții aflate într-un stadiu avansat de execuție, explică Administrația Națională Apele Române. 

”În noiembrie 2022, Tribunalul Cluj a respins inițial cererea Declic de anulare a autorizației de construire, considerând demersul inadmisibil la acel moment, ceea ce a oferit legitimitate continuării lucrărilor pentru o perioadă. Anularea autorizației la data de 16 februarie 2026 intervine într-un moment în care majoritatea lucrărilor sunt deja realizate, iar cheltuielile publice au fost efectuate în proporție covârșitoare. În aceste condiții, consecințele nu sunt doar administrative, ci afectează direct siguranța populației. Blocarea unui proiect aproape finalizat înseamnă pierderea unor sume uriașe de bani publici deja cheltuiți și ratarea beneficiilor socio-economice planificate de statul român timp de peste trei decenii”, se arată în comunicatul ANAR.

Peste 17.000 de oameni, apărați de inundații

”Sectorul superior al râului Crișul Alb are caracter torențial, cu profil îngust și albie majoră redusă, ceea ce favorizează producerea rapidă a viiturilor chiar și la precipitații moderate. Amplasarea strategică a barajului permite controlul debitelor atât în perioadele de viitură, cât și în perioadele de secetă. Funcțiile esențiale ale obiectivului sunt apărarea împotriva inundațiilor, asigurarea alimentării cu apă pentru populație și economie, precum și regularizarea debitelor în perioade de secetă.

În lipsa finalizării investiției, aceste beneficii nu pot fi valorificate integral, iar comunitățile rămân expuse unor riscuri hidrologice cunoscute. (...) Deși o parte dintre lucrările conexe sunt încă în execuție, acumularea și-a demonstrat deja utilitatea. În episoadele de ploi abundente din ianuarie 2024 și mai 2025, în lacul de acumulare au fost reținute volume semnificative de apă – aproximativ 2,5 milioane metri cubi, respectiv 3 milioane metri cubi – contribuind la reducerea riscului de inundații pentru circa 17.000 de locuitori din localitățile Crișcior, Brad și Vața de Jos. (...)

Protejarea biodiversității trebuie să coexiste cu protejarea speciei umane

Continuarea lucrărilor reprezintă o măsură responsabilă, în interes public. Legislația nu poate fi folosită ca un instrument de blocare perpetuă. Protejarea biodiversității trebuie să coexiste cu protejarea speciei umane.

Deși Curtea de Apel Cluj a emis o decizie de blocare, există datoria legală și morală de a transforma o investiție publică realizată în proporție covârșitoare într-un obiectiv funcțional, nu într-o lucrare abandonată. Protecția vieții și a bunurilor populației, utilizarea responsabilă a resurselor publice și gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă priorități fundamentale, iar finalizarea acumulării Mihăileni este esențială pentru îndeplinirea acestor obiective”, susține ANAR.

După ce Curtea de Apel din Cluj a luat decizia de a anula autorizația de construcție a lucrărilor conexe barajului de la Mihăileni, preşedintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurenţiu Nistor, a solicitat prefectului întrunirea Comisiei de Dialog Social de la nivelul Judeţului. Nistor a cerut parla­men­tarilor de Hunedoara să propună soluții concrete pentru armonizarea legislaţiei privind obiectivele de interes naţional astfel încât aceste obiective de investiţii să nu mai întâmpine blo­caje majore.