România va prelua președinția Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)

Autor: Iulia Horovei

Mandatul țării noastre va dura un an, până la 30 iunie 2027, și va fi preluat oficial în cadrul summitului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026.

Obiectivele României în SEECP

„Prin preluarea acestei responsabilități, România își reafirmă angajamentul pentru cooperarea regională, relațiile de bună vecinătate și sprijinirea procesului de extindere al UE”, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

Astfel, mandatul României va fi axat pe: accelerarea integrării europene a partenerilor angrenați în proces; dinamizarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitate energetică, de transport și digitală; intensificarea dialogului politic și economic între participanți; consolidarea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a atacurilor hibride.

„România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

„România are relații strânse cu Republica Moldova, partenerii din Balcanii de Vest și Turcia - parteneri angrenați în procesul de integrare europeană și participanți SEECP. Implicarea activă a țării noastre în SEECP reflectă angajamentul constant pentru consolidarea stabilității și securității regionale”, se mai precizează în comunicat.

Ce este Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)

SEECP este o structură de cooperare regională neinstituţionalizată - forum politic gestionat exclusiv de participanții din sud-estul Europei. A fost înfiinţat în 1996, când s-au pus bazele unei noi forme de cooperare după apariţia noilor state pe teritoriul fostei Iugoslavii.

Participanții la SEECP sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia.

Documentul de referinţă al activităţii SEECP este Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est („Carta de la București”), semnată la 12 februarie 2000, la Bucureşti.

SEECP de manifestă prin: summituri anuale la nivel de șefi de state,  reuniuni ale miniștrilor afacerilor externe, reuniuni ministeriale sectoriale în domenii de interes comun (ex: transporturi, economie), reuniuni ale experților, reuniuni ale directorilor politici SEECP, reuniuni ale Troicii SEECP (nivel de directori cu reprezentarea președinției actuale, președinției anterioare și președinției următoare).

Deși neinstituționalizat, fără buget sau programe de finanțare proprii, SEECP se bazează pe sprijinul operațional al Consiliului Cooperării Regionale (CCR). CCR a fost înfiinţat pe 27 februarie 2008, fiind succesorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est și funcționează ca punct focal pentru cooperarea regională. CCR este implicat în coordonarea unor programe de relevanță regională cum ar fi: Strategia 2030 a Europei de Sud-Est (obiectiv principal - implementarea la nivel regional a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU), Piața Regională Comună (inițiativă de integrare economică a regiunii Balcanilor de Vest, aliniată la regulile UE) sau Culoarele Verzi (mecanisme de facilitare a comerțului pentru a reduce timpii de așteptare la frontieră). De asemenea, desfășoară două proiecte relevante pentru testarea opiniei publice din Balcanii de Vest asupra aspectelor de securitate - SecuriMeter sau privind situația socio-economică și integrarea regională și europeană - Balkan Barometer. 

România a asigurat, anterior, trei mandate la conducerea SEECP: 1999 - 2000, 2004 - 2005 şi 2013 - 2014.

Citește și: Mineralele rare, reuniune la Washington. Oana Țoiu: „România este aliniată evaluării SUA”