Ordinea mondială a lui Trump zguduie Europa înaintea Conferinței de Securitate de la Munchen: Marele test pentru Articolul 5

Autor: Tiberiu Vasile

La un an după discursul care a lăsat sala înmărmurită, relația dintre Washington și capitalele europene arată altfel. Relația este mai tensionată, mai imprevizibilă, iar Ordinea mondială a lui Trump apasă din nou asupra Europei, chiar înaintea unei noi ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen.

Un an de la discursul care a schimbat tonul

Se împlinește un an de la momentul în care vicepreședintele american JD Vance a criticat dur Europa, chiar la Munchen. Atunci, el a pus sub semnul întrebării politicile privind migrația și eforturile de a ține la margine partidele extremiste. A susținut că principala amenințare la adresa continentului vine chiar "din interior".

Reacția liderilor europeni a fost una de șoc, dar acel episod a fost doar începutul.

Potrivit BBC, administrația Donald Trump a produs, în ultimele luni, schimbări majore în arhitectura internațională. Au fost impuse tarife comerciale punitive, aplicate atât rivalilor, cât și partenerilor. Unele au fost ulterior ajustate, însă semnalul a fost clar.

La început de an, un alt moment a surprins lumea, și anume raidul asupra Venezuelei, în urma căruia președintele Nicolas Maduro și soția sa au fost capturați și transportați în Statele Unite pentru a fi judecați.

În paralel, Washingtonul a intervenit diplomatic în războiul din Ucraina, în încercarea de a-l opri. Au existat însă episoade în care poziționarea americană a părut favorabilă Moscovei, doar din dorința de a termina războiul cât mai repede.

Apoi criza Groenlandei a ridicat temperatura relației transatlantice. Trump a afirmat în repetate rânduri că America "trebuie să dețină" teritoriul arctic, invocând interese strategice. Pentru o perioadă, nu a exclus nici utilizarea forței.

Groenlanda aparține Regatului Danemarcei, stat membru NATO.

Premierul danez a avertizat că o eventuală preluare militară ostilă ar însemna sfârșitul alianței nord-atlantice, fundamentul securității europene în ultimii 77 de ani. Criza a fost temporar dezamorsată după anunțarea unui "plan-cadru", însă JD Vance i-a ironizat pe europeni, susținând că în privat au fost mai flexibili decât au lăsat să se vadă public.

În acest context, Ordinea mondială a lui Trump nu mai este doar o formulă politică, ci este realitatea cu care Europa intră la Conferința de Securitate de la Munchen.

Ce aduce Conferința de Securitate de la Munchen 2026

Ediția din acest an se anunță tensionată. Delegația SUA este condusă de secretarul de stat Marco Rubio. Peste 50 de lideri mondiali sunt invitați.

Noua Strategie Națională de Securitate a Statelor Unite cere explicit Europei "să se ridice pe propriile picioare" și să își asume "responsabilitatea principală pentru propria apărare". Mesajul este limpede: sprijinul american nu mai este garantat în forma cunoscută.

Sir Alex Younger, fost șef al MI6 între 2014 și 2020, spune că relația s-a schimbat, dar nu s-a rupt. "Încă beneficiem enorm de relația noastră cu America în materie de securitate, armată și informații", afirmă el.

Tot el admite că Trump are un punct valid atunci când cere Europei să investească mai mult în propria apărare. "Avem un continent de 500 de milioane (Europa), care cere unui continent de 300 de milioane (SUA) să se ocupe de un continent de 140 de milioane (Rusia). Este o situație greșită. Așadar, cred că Europa ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare".

Datele susțin presiunea: Rusia alocă peste 7% din PIB pentru apărare, Marea Britanie puțin sub 2,5%, iar unele state NATO, precum Spania, nu ating pragul de 2%.

Ruptură strategică între SUA și Europa

Divergențele nu se limitează la bugete militare. Comerțul, migrația, libertatea de exprimare, relația cu Rusia. Diferențele sunt evidente.

Un raport publicat înaintea Conferinței de Securitate de la Munchen vorbește despre o ruptură în strategia americană postbelică. Tobias Bunde afirmă că "Sub administrația Trump, toți acești trei piloni au fost slăbiți sau puși la îndoială în mod deschis".

CSIS descrie noua strategie drept "un semnal de alarmă real, dureros și șocant pentru Europa" și subliniază o divergență profundă "între viziunea Europei despre sine și viziunea lui Trump pentru Europa".

Documentul menționează sprijin pentru grupuri care promovează "cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei" și avertizează că politicile privind imigrația pot duce la "dispariția civilizației". În același timp, afirmă că "Europa rămâne vitală din punct de vedere strategic și cultural pentru Statele Unite".

"Reacția majorității Europei la Strategia de Securitate Națională a SUA va fi, probabil, de anvergura șocului teribil produs de discursul vicepreședintelui JD Vance la München în februarie 2025", anticipează CSIS.

Sophie Eisentraut descrie noul val politic drept ascensiunea unor actori care nu promit reforme, ci demolări: "În prezent, asistăm la ascensiunea unor actori politici care nu promit reforme sau reparații, dar care sunt foarte expliciți în ceea ce privește dorința de a dărâma instituțiile existente. Îi numim pe acești actori politici 'oamenii demolării'".

Mai funcționează Articolul 5? Testul Narva

Întrebarea care planează asupra relației transatlantice este simplă și incomodă: "Mai funcționează Articolul 5?"

De la înființarea NATO în 1949, garanția apărării colective a fost considerată solidă. Un atac asupra unui stat membru însemna un atac asupra tuturor.

Astăzi, incertitudinea e mai mare.

Se vorbește despre "Test Narva".  Narva este un oraș estonian, majoritar rusofon, la granița cu Rusia. Dacă Moscova ar interveni acolo invocând protecția minorității, ar reacționa Washingtonul?

La fel se poate întreba despre Coridorul Suwalki sau despre arhipelagul Svalbard, administrat de Norvegia, unde Rusia are deja o prezență la Barentsburg.

După episodul Groenlanda, nimeni nu poate anticipa cu certitudine cum ar reacționa Donald Trump la activarea clauzei de apărare colectivă.

Înaintea noii ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen, miza este evidentă. Poate Europa să se bazeze în continuare pe America în cadrul noii Ordini mondiale a lui Trump?

Răspunsurile ar putea veni în aceste zile sau ar putea adânci și mai mult incertitudinea, potrivit BBC.

CITEȘTE ȘI: Zile decisive pentru Europa: Trebuie să fie capabilă să stea pe propriile picioare dacă rămânem singuri