Criza medicilor și obligația de a lucra în sistemul public. Ce spun experții din sănătate

Autor: Ioana Dinu

Președinta Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Cătălina Poiană, a zis că există situații particulare, cum este cazul rezidenților care au câștigat prin concurs un post într-o unitate medicală, post care rămâne rezervat pentru ei pe toată perioada pregătirii. În astfel de cazuri ar putea exista o responsabilitate morală ca, după finalizarea rezidențiatului, medicul să își înceapă activitatea în spitalul care i-a păstrat locul. În privința lipsei de medici din zonele rurale sau din orașele mici, Cătălina Poiană consideră că medicii pot fi atrași în aceste comunități doar dacă li se oferă condiții profesionale adecvate.

Asigurarea resursei umane în sistemul sanitar

De asemenea, prof. dr. Alexandru Rafila a spus că apreciază ca fiind justă poziția exprimată de Colegiul Medicilor din România și anume că pentru o parte dintre medicii rezidenți care își desfășoară pregătirea într-un spital ce le oferă și un post la finalizarea rezidențiatului este firesc ca aceștia să rămână și să profeseze, cel puțin pentru o perioadă determinată, în unitatea sanitară respectivă. În aceste situații, spitalul a blocat un post timp de aproximativ cinci ani, în speranța că va beneficia de un medic specialist.

VEZI ȘI: EXCLUSIV Planul lui Bolojan pentru medici are fisuri majore. Ce nu știe premierul 

„Este importantă preocuparea autorităților pentru asigurarea resursei umane în sistemul sanitar. Totuși, orice măsură adoptată trebuie să țină seama de prevederile legale în vigoare și de respectarea dreptului fiecărui cetățean al Uniunii Europene la libera circulație și la libera alegere a locului de muncă. Soluția nu este constrângerea, ci crearea unor condiții care să facă sistemul sanitar românesc cu adevărat atractiv.

Avem deja exemple de medici care, după o carieră de succes în străinătate, au ales să se întoarcă acasă. Este esențial să înțelegem ce i-a determinat să facă acest drum invers. Care au fost resursele, oportunitățile, schimbările sau motivațiile care i-au convins că pot performa și în România? Acolo trebuie să intervenim și să construim politici publice sustenabile.

Eforturile constante depuse în ultimii ani de Guvern, Ministerul Sănătății și autoritățile locale au condus la modernizarea cabinetelor, spitalelor și ambulatoriilor, crescând atractivitatea localităților mai mici pentru tinerii medici. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere și nevoile sociale ale acestora, precum și modul în care sunt integrați și tratați de comunitățile în care profesează.

Apreciez ca fiind justa poziția exprimată de Colegiul Medicilor din România si anume că pentru o parte dintre medicii rezidenți care își desfășoară pregătirea într-un spital ce le oferă și un post la finalizarea rezidențiatului este firesc ca aceștia să rămână și să profeseze, cel puțin pentru o perioadă determinată, în unitatea sanitară respectivă. În aceste situații, spitalul a blocat un post timp de aproximativ cinci ani, în speranța că va beneficia de un medic specialist.

Pentru o mai bună înțelegere a contextului și a soluțiilor identificate în perioada mandatului meu, a fost elaborat documentul „Ghidul de acțiuni locale – soluții pentru resursa umană în sănătate”, un instrument practic destinat sprijinirii autorităților locale în atragerea și menținerea personalului medical în unitățile sanitare aflate în subordinea acestora”, a zis prof. dr. Alexandru Rafila.

Reacția SANITAS

Medicii din cadrul Federaţiei SANITAS declară dezacordul total „faţă de orice tentativă de a transforma educaţia medicală finanţată de la buget într-o obligaţie de muncă impusă ulterior absolvirii”.

Medicii precizează că reconosc preciparea autorităţilor faţă de deficitul de personal şi investiţia statului în formarea profesională a medicilor, dar „libertatea alegerii locului de muncă este garantată de Constituţie”.

„Divizia Medicilor SANITAS înțelege preocuparea autorităților privind deficitul de personal medical și recunoaște investiția statului în formarea profesională a medicilor prin finanțarea studiilor și a rezidențiatului.

Cu toate acestea, ne exprimăm ferm și fără echivoc DEZACORDUL față de orice tentativă de a transforma educația medicală finanțată de la buget într-o obligație de muncă impusă ulterior absolvirii. Învățământul public reprezintă un drept constituțional și o politică de stat, nu un contract care poate genera obligații profesionale forțate. Libertatea alegerii locului de muncă este garantată de Constituția României și de principiile europene.

Din perspectivă sindicală, respingem ideea că medicii pot fi reținuți în sistem prin constrângere administrativă. Realitatea demonstrează că exodul personalului medical este determinat de suprasolicitare, lipsa personalului, infrastructura insuficientă și instabilitatea legislativă, nu de lipsa responsabilității profesionale.

Divizia Medicilor SANITAS susține clar că medicii trebuie convinși să rămână în România prin condiții de muncă sigure, salarizare corectă, respect profesional și perspective reale de carieră, nu prin măsuri restrictive.

Solicităm autorităților să renunțe la abordările coercitive și să inițieze dialog social real cu partenerii sindicali pentru identificarea unor soluții sustenabile care să stabilizeze sistemul medical românesc”, a transmis SANITAS.