Prebioticele sunt fibre care hrănesc bacteriile bune din intestin și ajută la protejarea sănătății. Mihaela Bilic a explicat de ce sunt importante și cum contribuie la întărirea imunității și la bună funcționare a organismului.

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a vorbit despre prebiotice și a explicat că acestea sunt fibre nedigerabile care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Potrivit acesteia, o microbiota bine hrănită produce vitamine și acizi grași care susțin sistemul imunitar.

„Ce înseamnă PREbiotice?

Sunt alimente care hrănesc bacteriile benefice prezente în intestin, astfel încât ele să se multiplice în detrimentul celor patogene.

Sunt glucide cu lanț scurt (polizaharide sau oligozaharide), cunoscute sub numele de fibre- o categorie de carbohidrați care nu pot fi digerați/asimilați în intestinul subțire, dar ajung în intestinul gros și sunt substrat hrănitor pentru bacteriile benefice care locuiesc acolo.

Dacă până acum nu știați de ce este sănătos să consumăm fibre, acum știți: fibrele sunt hrana de bază pentru microbiota intestinală! Iar o microbiotă bine hrănită produce vitamine și acizi grași care mențin sistemul imunitar în formă.

Ca să fie eficient, un prebiotic trebuie să respecte 3 condiții:

- să fie nedigerabil, adică să reziste acidității din stomac și enzimelor din intestinul subțire, astfel încât să ajungă intact la nivelul colonului

- să fermenteze sub influența bacteriilor din intestinul gros

- să stimuleze creșterea și multiplicarea bacteriilor benefice din colon”, a scris Mihaela Bilic.

VEZI ȘI: Cum obții un năut mai aromat și mai cremos: Trucul unui bucătar

Cele mai cunoscute prebiotice

Aceasta a explicat că alimentația modernă este săracă în fibre și prebiotice, iar doza zilnică recomandată este adesea atinsă doar pe jumătate. Potrivit medicului nutriționist, lipsa fibrelor afectează bacteriile benefice din intestin.

„Alimentația omului modern este săracă în fibre și cu atât mai mult, este săracă în prebiotice- pentru că nu toate fibrele au efect prebiotic! Doza de fibre recomandată este de 30g/zi, din care minim 5g ar trebui să fie fibre prebiotice. În practică alimentația noastră nu acoperă decât jumătate din această doză. Lipsa fibrelor din meniu nu afectează bacteriile patogene, în schimb coloniile de bacterii benefice vor muri de foame.

Bifidobacteriile și lactobacilii au un apetit aparte pentru liliacee, asteracee și amidon rezistent, adică alimente cu efect prebiotic. Prazul, ceapa și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee.

Amidon rezistent găsim în bananele verzi, dar și în cartofi, paste făinoase și orez care, după ce au fost fierte, sunt lăsate să se răcească.

Prin răcire amidonul se recristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie. Salata orientală și orezul din Sushi conțin amidon rezistent, care nu se absoarbe/nu îngrașă, ci ajunge în intestinul gros și hrănește microbiota.

Cele mai cunoscute prebiotice sunt fructanii (inulina), FOS (fructo-oligozaharide) din fructe și legume și GOS (galacto-oligozaharide) din lapte. Merită subliniat că produsele lactate sunt singurele alimente care au efect “2 în 1”: prebiotic (conțin GOS) și probiotic (conțin lactobacili).

Efectul benefic al prebioticelor este testat și confirmat: GOS se fixează direct pe celulele intestinale, blocând locurile de acțiune ale bacteriilor patogene, iar inulina este un substrat hrănitor pentru microbiotă pe toată suprafața/lungimea intestinului gros.

Și alcoolii de zahăr de tipul xylitol, folosiți ca îndulcitori în guma de mestecat, au efect prebiotic”, a scris Mihaela Bilic.

VEZI ȘI: De ce nu se mănâncă brânză în China. Motivul te va surprinde

Cum influențează prebioticele sănătatea

Mihaela Bilic a explicat că prebioticele nu doar stimulează bacteriile bune, ci inhibă și creșterea bacteriilor dăunătoare și favorizează producția de acizi grași cu lanț scurt, cu efecte antiinflamatorii.

„Alimentația este unul dintre factorii care pot influența decisiv echilibrul bacterian și microbiota intestinală, iar prebioticele sunt cele mai eficiente instrumente de care dispunem pentru a favoriza creșterea și multiplicarea bacteriilor benefice- acelea care există deja în intestinul nostru și care trebuie să fie hrănite și protejate. Prin creșterea numărului de bifidobacterii și lactobacili din intestin creștem rezistența la boli și îmbunătățim funcționarea organismului.

Modul de acțiune al prebioticelor nu se limitează doar la simplu efect de hrănire și stimulare a unor grupe de bacterii (bifidobacterii), ele inhibă creșterea altora (Bacteroides) și crează un mediu acid care blochează activitatea enzimelor responsabile de sinteza de colesterol.

În prezența prebioticelor are loc o creștere a producției de acizi grași cu lanț scurt ce au efecte benefice pentru organism: vindecare mai rapidă și simptome ameliorate în toate bolile inflamatorii!

Trebuie să facem un obicei din a consuma frecvent produse cu efect prebiotic, o dietă diversificată, bogată în fibre care provin din legume și cereale este vitală pentru microbiotă. Dincolo de preferințele noastre culinare și exigentele impuse de siluetă, trebuie să avem în vedere și hrănirea acestor bacterii benefice cu care conviețuim, de care depinde sănătatea organismului și rezistența la boli”, a scris Mihaela Bilic pe pagina de Facebook.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News