Europarlamentarul social-democrat Andi Cristea a evidențiat nevoia de alfabetizare media a populației din România, în contextul războaielor informaționale și ingerințelor electorale.

Ultimii ani ne-au demonstrat că Uniunea Europeană are fisuri în ceea ce privește apărarea cibernetică, iar după apariția inteligenței artificiale, șansele unor ingerințe, inclusiv în procesele electorale din statele membre, au crescut considerabil.

Am discutat această problemă cu Andi Cristea, europarlamentar social-democrat, care e de părere că „democrațiile sunt atacate azi nu doar cu arme, ci cu emoții, cu narațiuni, cu conținut fabricat care circulă mai repede decât adevărul“.

„Inteligența artificială amplifică asta: poate produce mii de mesaje, poate imita oameni, poate ținti grupuri, poate crea impresia unei „majorități” care nu există“, a precizat europarlamentarul.

CITEȘTE ȘI - România, pe harta inovației la AWE Asia 2024. Andi Cristea, detalii despre compania care dezvoltă super lentilele de contact inteligente

În fața acestei noi realități, UE „are doar două picioare“, potrivit lui Andi Cristea. E vorba „de regulile pentru platforme și de transparență: Să știm cine plătește reclamele, cum sunt împinse mesajele, ce riscuri există și cine răspunde când se joacă murdar; și de capacitate: instituțiile care înțeleg tehnologia, cooperarea între state, echipele de reacție, protecția proceselor electorale“.

„Adevărul este că nu există un buton magic. Există doar muncă constantă, reguli aplicate și o societate care devine mai greu de manipulat“, a explicat europarlamentarul.

CITEȘTE ȘI - Raportul deputatului Andi Cristea (PSD) privind impactul metaverse asupra societății, adoptat în unanimitate și fără amendamente

Alfabetizarea media, esențială în a nu cădea pradă războiului informațional

În opinia lui Andi Cristea, alfabetizarea media este o abilitate esențială în întărirea capacității de a face față războiului informațional, dar aceasta nu se face „cu morală și nici cu teorie, ci cu reflexe simple, repetate, ca regulile de circulație“.

„Lumea e șocată când află că am atras 94% din totalul fondurilor europene disponibile. Resping ideea ca neadevărată fiindcă au auzit altfel în media și pe Internet“, a spus Andi Cristea, care a venit și cu un sfat pentru persoanele care tind să reacționeze emoțional la o informație din mediul online: „Când vezi un titlu care te aprinde instant, primul pas e să te oprești. Să verifici data. Să cauți încă o sursă. Să te întrebi: cine câștigă din povestea asta?“.

CITEȘTE ȘI - Andi Cristea (PSD), la Augmented World Expo Asia 2024 (AWE Asia 2024). Avertisment privind avansul tehnologic

Europarlamentarul a evidențiat, de asemenea, rolul sistemului de învțământ în formarea unor cetățeni capabili să discearnă o informație falsă sau parțial falsă de o informație adevărată, dar aceasta „nu e doar treaba școlii“.

„Școala poate face asta practic, nu ca un capitol plictisitor: exerciții scurte, exemple reale, învățarea diferenței dintre opinie și fapt. Apoi profesorii au nevoie de sprijin, pentru că nu poți pune totul pe umerii câtorva oameni pasionați.

Și mai e ceva: alfabetizarea media nu e doar treaba școlii. E treaba comunității: biblioteci, primării, ONG-uri, presă locală. Războiul informațional nu se câștigă doar la București sau la Bruxelles, ci se câștigă în conversațiile de zi cu zi, când omul știe să spună: „Stai puțin, hai să verificăm”. Una e o opinie și alta e realitatea factuală. Opiniile sunt mereu umflate și spectaculoase, realitatea e seacă și puțin spectaculoasă“, a conchis europarlamentarul român Andi Cristea.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News