Comisia Europeană a publicat astăzi, 11 februarie 2026, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, un set de orientări care explică ce trebuie să facă instituțiile de presă pentru ca articolele și materialele lor să nu mai fie eliminate sau restricționate arbitrar de marile platforme online.

Articol de avocat Monica Cercelescu

Documentul detaliază modul concret de aplicare a articolului 18 din Regulamentul european privind libertatea mass-mediei – EMFA și stabilește pașii practici atât pentru furnizorii de servicii mass-media, cât și pentru platformele foarte mari, care trebuie să creeze un mecanism special de declarare și protecție a conținutului jurnalistic.

Practic, dacă o instituție de presă (ziare, televiziuni, publicații online) vrea să fie protejat(ă) pe platformele mari de internet (de exemplu, rețele sociale sau motoare de căutare) împotriva ștergerii sau restricționării nejustificate a conținutului jurnalistic, trebuie să depună o declarație oficială printr-un formular special pus la dispoziție de aceste platforme.

Ce înseamnă asta în pași simpli?

instituțiile de presă își confirmă faptul că sunt entități media profesionale, cu independență editorială și că respectă regulile naționale și europene;

plasează această declarație într-o zonă specială creată de platformele mari de internet;

platformele mari trebuie să trateze conținutul declarat ca provenind de la astfel de instituții cu un nivel mai mare de transparență și protecție – de exemplu, să notifice înainte de eliminarea conținutului și să explice în mod clar motivele;

instituțiile media au apoi un termen de 24 de ore pentru a răspunde înainte ca o eventuală eliminare să se producă.

Regulamentul intenționează să reducă situațiile în care algoritmii sau deciziile automate de pe platformele digitale șterg sau ascund conținut jurnalistic important fără o justificare clară și fără ca presa să aibă posibilitatea de a explica contextul.

Pe cine vizează art. 18 din EMFA?

furnizorii de servicii mass-media (presa tradițională și online) care vor să își protejeze conținutul;

platformele online foarte mari care trebuie să implementeze funcționalitatea de depunere a declarațiilor și să urmeze noile reguli;

autoritățile naționale de reglementare din statele membre care pot fi consultate de platforme când apar neclarități.

În esență, mecanismul nu oferă presei un „privilegiu”, ci o garanție procedurală minimă: dreptul de a fi notificată, de a explica și de a contesta înainte ca materialele jurnalistice să dispară din spațiul public digital. Pentru redacții, mesajul este simplu: fără această declarație, protecția nu operează. Cu ea, conținutul editorial capătă un statut recunoscut oficial, iar platformele nu mai pot decide exclusiv prin algoritmi.

Într-un peisaj media dominat de moderare automată și decizii opace, orientările publicate astăzi marchează un pas pragmatic: de la promisiunea libertății presei în mediul online la instrumente concrete de protecție.

COMUNICAREA COMISIEI: Orientările Comisiei privind implementarea funcționalității de depunere de către furnizorii de servicii mass-media a declarației în temeiul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1083 (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei).

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News