EXCLUSIV  Sectorul 1 s-a mutat la Londra (foto). Am explorat la pas capitala Angliei și am văzut ce se ascunde în spatele pozelor de pe Instagram

Veșnica întrebare (până se cântă veșnica pomenire)... ce facem de Revelion?

Care au fost resorturile psihice prin care am ales Londra, poate într-un alt episod. Cert e că am ajuns acolo, alături de alte câteva milioane de oameni cu care am numărat descrescător la miezul nopții, în data de 31 decembrie.

Vremea a fost capricioasă, cu bine-cunoscutele nuanțe schițate de Ion Minulescu în "Acuarelă": "În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Orăşenii, pe trotuare,/ Merg ţinându-se de mână (...)". Totuși, am avut parte de câteva constante în toată excursia: aerul poluat și gunoaiele. Atmosfera generală de sărbătoare și dorința de explorare a orașului au fost puse în penumbră de cele două, care ne-au urmărit încă de la aeroport.

Tower Bridge (ce se vede pe Instagram)

Vizavi de Tower Bridge (ce nu se vede pe Instagram)

Străzile din Londra, un dezastru ecologic

Dacă motivând calitatea proastă a aerului din Londra, guvernul britanic enumeră mai multe posibile cauze, printre care condițiile meteorologice (în principiu, umiditatea crescută), geografia și sursele de emisii, despre maldărele de gunoaie... explicațiile sunt de prisos.

Managementul defectuos al celor 33 de districte care alcătuiesc Greater London, inexistența pubelelor sau a spațiilor de colectare de pe drumurile publice, precum și reciclarea care "este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire" contribuie la acest tablou de vis:

Curățenia și colectarea deșeurilor sunt responsabilități ale autorităților locale, potrivit Legii privind protecția mediului (Environmental Protection Act - EPA) din 1990. În Londra, legea pomenită atribuie responsabilitatea cartierelor de a mătura trotuarele și de a elimina deșeurile din întregul district, inclusiv din întreaga rețea de transport londoneză. Mai multe ziare britanice au descris problema.

Cum arată Bucureștiul

Dacă ne deplasăm aproape 2.000 km, înspre capitala României, vedem, pe o stradă oarecare din Centrul Vechi, următoarele:

Strategia abordată de Primăria Municipiului București e asemănătoare celei utilizate de britanici, dar este dublată de o supraveghere a primăriei-mamă: instituțiile locale responsabile cu asigurarea salubrizării în Municipiul București sunt Primăria Municipiului București și primăriile celor 6 sectoare, potrivit Planului de gestionare a deșeurilor din municipiul București (2019 – 2025).

Bineînțeles, sub rezerva mai multor scandaluri privind curățenia din București sau a adevăratelor focare de infecție din zonele limitrofe (amintim doar mormanele de gunoaie arse la marginea capitalei), pe stradă lucrurile arată acum... altfel. Însă în 2021, de pildă, Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Sectorului 1 solicita Prefecturii București să declare stare de alertă pentru 30 de zile din cauza necolectării deșeurilor de către compania Romprest.

Londra nu e București și nici nu ar trebui să fie așa. Prima capitală găzduiește aproape 10 milioane de locuitori, pe când cea de-a doua aproape o cincime, cu proporțiile păstrate și în cazul dimensiunilor (1,572 km² versus 228 km²).

Specificul zonei, cultura, o reglementare riguroasă, pe model european, serviciile de salubritate care își fac treaba, munca neobosită a ONG-urilor de mediu, precum și un sistem de reciclare cât de cât funcțional sunt totuși câțiva factori care ar trebui să ne ducă la concluzia că... e mai bine, câteodată, acasă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News