Planul lui Ciucu pentru București: cultura ajunge în cartiere

Autor: Irina Constantin

”Bucureștiul trebuie să devină o Capitală culturală vie, modernă și deschisă comunității!

Are nevoie de o cultură care nu trăiește doar în instituții, ci și în cartiere, în comunități și în viața de zi cu zi a oamenilor.

Plecăm de la direcțiile din Strategia Culturală a orașului și de la un principiu simplu: cultura nu este un cost, ci o investiție în identitatea și în coeziunea socială a Capitalei.

Cultura trebuie să fie organizată, accesibilă, relevantă pentru oameni și capabilă să se autosusțină parțial prin proiecte inteligente, nu doar prin subvenții. Trebuie să contribuie la spiritul comunitar, de apartenență la oraș.
În acest moment, oferta culturală a instituțiilor noastre este mult sub cererea bucureștenilor. Principalul motiv este că sălile de teatru și de spectacole sunt mici și neîncăpătoare.

Îmi doresc să avem un oraș în care cultura devine un motor de dezvoltare urbană, un liant între cartiere și o scenă permanentă pentru artiști.

Bucureștiul își valorifică patrimoniul, spațiile publice și diversitatea pentru a crea un ecosistem cultural modern, bine gestionat și atractiv pentru locuitori și turiști.

Avem nevoie de instituții culturale moderne și deschise, cu programe adaptate către publicul local, nu doar către evenimente punctuale.

Principalele direcții de acțiune:

• Transparență, profesionalizare și management cultural stabil, orientat spre rezultate;
• Digitalizarea programelor și acces online la spectacole, expoziții și arhive;
• Instituțiile trebuie să devină centre comunitare culturale reale, nu doar săli de spectacole.

Cultura care ajunge în cartiere

Cultura trebuie adusă acolo unde trăiesc oamenii prin organizarea de evenimente specifice, cu tematică distinctă, în fiecare mare cartier.

Pot fi organizate, pe modelul dezvoltat în Sectorul 6, evenimente care să se autosusțină financiar, pe scene mobile de cartier pentru concerte, teatru, stand-up, dans.

Principalele direcții de acțiune:

• Organizarea de festivaluri locale pe bulevarde sau în parcuri (ex. modelul Parcul Liniei – evenimente comunitare curate, ordonate, cu buget controlat);
• Organizare de seri de film în aer liber în zone precum Drumul Taberei, Militari, Colentina, Titan, Vitan;
• Evenimente gastronomice locale, care să pună în valoare tradiția urbană a Bucureștiului;
• Cartierele devin parte a rețelei culturale, nu spectatori la distanță.

Evenimente pentru comunitate, care se autosusțin financiar.

În logica bunei administrări, evenimentele culturale trebuie să își acopere o parte semnificativă din costuri:

• evenimente de tip street-market (arte, design, produse locale) cu taxă de participare pentru comercianți;
• festivaluri tematice (jazz, teatru de stradă, arhitectură, design urban) cu sponsori privați, parteneriate și co-finanțare;
• târguri creative, cu închirierea standurilor, fără costuri ascunse pentru Primărie;
• evenimente cultural-sportive (ex. alergări urbane, tururi ghidate, plimbări tematice) finanțate din taxe de participare și sponsorizări;
• programe de tip „adoptă un eveniment” – companiile sprijină activități culturale în cartiere, în schimbul unei vizibilități controlate și reglementate.

Modelul este simplu: cultură de calitate, management riguros, impact social mare și povară financiară mică pentru bugetul public.
_____

În aceste zile, vă aștept la West Side Christmas Market, târgul de Crăciun pe care-l organizăm de 5 ani, în Parcul Drumul Taberei. L-am deschis aseară și continuă până pe 27 decembrie. Este singurul târg de Crâciun care s-a organizat exclusiv din fonduri private, iar la bugetul public am adus bani. Știu ce am de făcut pentru a extinde rețeta de succes la nivelul Bucureștiului. Fapte nu vorbe!” a scris Ciprian Ciucu, candidat PNL la Primăria Municipiului București, pe Facebook.