Deşi în ultimii ani, atât în Uniunea Europeană cât şi în România s-au creat instrumente şi s-au pus la dispoziţie fonduri care să conducă la diminuarea şomajului în rândul tinerilor, România întâmpină în ultima perioadă probleme majore în accesarea şi implementarea acestora, precizează europarlamentarul Victor Negrescu.
El consideră "inacceptabil" faptul că banii UE rămân necheltuiți, în timp ce țara noastră se confruntă cu lipsa locurilor de muncă, susținând astfel apelul făcut de Consiliului Tinerilor din România în acest sens.
"Ca răspuns la problema tot mai îngrijorătoare a şomajului în rândul tinerilor din ultimii ani, Comisia Europeană a creat, la presiunea Parlamentului European, o gamă variată de instrumente şi programe care să reducă amploarea fenomenului în statele membre. Garanţia pentru tineret, Locuri de muncă pentru tineret, Eures job, Erasmus+ etc. sunt o parte dintre cele mai populare programe şi scheme de mobilitate destinate tinerilor. Măsurile iniţiate în România, în perioada 2013-2015, au şansa să contribuie la crearea de noi locuri de muncă și la corelarea sistemului educațional cu cerințele pieței muncii. Dar pentru ca acestea să funcționeze, este imperativ ca banii UE să fie accesați de România. Mă raliez, astfel, apelului făcut recent de Consiliului Tinerilor din România în acest sens. În calitate de cel mai tânăr europarlamentar din România, consider că investițiile în tineret și în crearea de noi locuri de muncă sunt prioritare", atrage atenţia europarlamentarul.
Victor Negrescu consideră că următorii ani sunt decisivi pentru scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor şi că de aceea Guvernul României trebuie să adopte măsuri de accelerare a accesării fondurilor europene disponibile pentru reducerea acestui fenomen.
"În gestionarea acestei probleme, Guvernul României trebuie să asigure o gestionare eficientă a fondurilor, astfel încât accesarea să devină mai facilă, iar banii de la UE să fie folosiți de țara noastră. Deşi programul POCU 2014-2020 are alocate, pentru perioada 2015-2016, circa 400 de milioane de euro prin linii de finanţare directe destinate tinerilor NEETs (care nu merg nici la şcoală, nici la serviciu), observăm că în ultima perioadă accesul s-a dovedit a fi cel puțin dificil. În plus, alocarea fondurilor trebuie făcută diferenţiat, ţinându-se cont cu prioritate de acele regiuni în care fenomenul este mai ridicat şi având la bază planuri naţionale foarte bine puse la punct."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
