€ 5.0899
|
$ 4.3664
|
Curs valutar: € 5.0899
|
$ 4.3664
 

EXCLUSIV Mașina personală nu e o soluție în orașele mari. Când a apărut ideea că „nu poți trăi fără mașină” / video
Autor: Elena Aurel

trafic masini_INQUAM_Photos_George_Calin Aglomerația urbană arată de ce transportul public și infrastructura subterană sunt esențiale. Foto: INQUAM PHOTOS
 

Mașina personală nu mai este soluția în orașele mari. Lavinia Betea a explicat cum s-a născut sintagma „nu poți trăi fără mașină” și cum această mentalitate, adânc înrădăcinată după 1989, nu mai corespunde realităților unei metropole moderne.

Lavinia Betea, doctor în psihologie socială, a explicat că actuala configurație a Bucureștiului a apărut prin dezvoltarea cartierelor muncitorești, multe dintre ele inexistente în perioada interbelică, ceea ce este rezultatul unei viziuni arhitecturale inspirate din modelul sovietic.

Potrivit acesteia, deși blocurile sunt adesea asociate cu regimul comunist, acest tip de locuire pe verticală își are originile în Revoluția Industrială, când a apărut nevoia de a apropia muncitorii de locurile de muncă. Bucureștiul a urmat această logică și s-a dezvoltat pe verticală.

„Denumirea sovietică era „microraioane”, pentru că Moscova și Bucureștiul au fost, la un moment dat, împărțite în raioane și aceste microraioane erau un complex de blocuri, toate cu aceeași arhitectură. Era un spațiu locativ determinat pe numărul de membri ai familiei, o bucătărioară, o baie, elementele de strictă necesitate pentru o viață modernă și, într-un cartier, să fie cinematograf, să fie magazine, să fie o policlinică, ceea ce vedem, de altfel, și în zilele noastre.

Puteai să ajungi în centru, într-un oraș mare, cum devenise Bucureștiul, ca și cum ai fi făcut o mică excursie duminicală, că sâmbăta nu era liberă”, a spus Lavinia Betea

VEZI ȘI: Câștigarea alegerilor de către Ciprian Ciucu garantează în continuare susținerea PNL în Guvern 

Folosirea mașinii personale nu este o soluție eficientă

Aglomerația din orașe este explicată prin faptul că drumul dintre cartiere și locurile de muncă trece prin centru, motiv pentru care transportul a fost orientat spre subteran, prin construirea metroului.

Potrivit Laviniei Betea, inițial, locuințele erau amplasate aproape de fabrici, dar ulterior platformele industriale au fost mutate în afara orașelor, ceea ce a îngreunat circulația. Aceasta a explicat că într-o metropolă precum Bucureștiul, folosirea mașinii personale nu este o soluție eficientă.

„Acum, ca să ajungi dintr-un cartier la locul de muncă, trebuie să intersectezi centrul, astfel se explică aglomerația”, a spus Val Vâlcu.

„Într-o aglomerare umană, precum orașul modern, circulația majorității oamenilor este, în genere, dirijată pe subteran.

De aceea s-a făcut metrou și s-a făcut cu niște eforturi mari și oarecum a întârziat față de alte capitale din Europa”, a spus Lavinia Betea. 

„Tocmai pentru că întreprinderile, fabricile, aveau lucrătorii în apropiere, adică primeai apartamentul lângă uzină”, a spus Val Vâlcu.

„Nu. Aceasta a fost la început, în anii ’60–’70, după aceea, lucrurile s-au extins, s-au situat fabricile și uzinele mari în afara orașelor, se numea platformă industrială, și circulația a devenit mai dificilă și atunci a intervenit construcția metroului. Noi ar trebui și astăzi să fim conștienți că nu poți să circuli într-o metropolă - Bucureștiul este deja o metropolă - cu mașină personală”, a spus Lavinia Betea. 

VEZI ȘI: Rezultat alegeri locale, dezastru pentru Drulă. Fritz nu se teme pentru scaunul lui: Poate mai bem o bere

„Nu poți trăi fără mașină”, o sintagmă fără logică

Lavinia Betea a vorbit despre experiența sa în Franța, unde deținerea unei mașini era costisitoare și mulți preferau transportul public sau trenul.

Aceasta a făcut o comparație cu România post-1989, unde mașina personală era considerată indispensabilă, deși în orașe mai mici deplasarea fără mașină ar fi mai sănătoasă și practică. 

„Am să vă povestesc o întâmplare... Pentru mine a fost o mare mirare. 

Eram în 2001 într-un grup interdisciplinar de cercetare la Laboratorul European de Psihologie din Paris și colega mea era o proaspătă licențiată de la Sorbona, care era doctorandă, și se mutase cu prietenul ei în chirie, într-o garsonieră.

Eu mă minunam: „Doi tineri, zic, nu este scump?”; „Ba, da, zice, este foarte scump, dar am subînchiriat garajul garsonierei și, cu chiria de la acel garaj, noi suntem în situația de a plăti chiria noastră. Prin urmare, nu ne costă nimic”, pentru că, în Paris, vorbind de începutul mileniului, nu îți permite nimeni să ții mașina la stradă: ori ai garaj și te costă, ori renunți la mașină.

Și, pe urmă, tot în perioada respectivă, am avut iarăși o lungă colaborare cu Facultatea de Psihologie din Cannes și colegii din Cannes, când veneau la Paris, nu veneau cu mașinile lor personale, veneau cu trenul. Spuneau: „Cine circulă cu mașina personală prin Paris, așa, ca să se ducă la o ședință sau undeva, venind din provincie?”

Noi, însă, foarte repede am trecut în extrema în care spuneam, imediat după 1989: „Cine mai poate trăi fără mașină în zilele noastre?”. Într-un oraș, precum Aradul, chiar ar fi recomandat să te deplasezi fără mașină, ți-ar face bine și la sănătate.

Dar sintagma aceasta nefericită, „nu poți trăi fără mașină”, din păcate circulă cam ca toate sintagmele fără logică”, a spus Lavinia Betea la emisiunea DC Votez.

Video: 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Comentarii

Pentru a vedea sau a publica comentarii, te rugăm să te autentifici în Facebook.
 
 
 
 
 
x close