Trimisul special american Keith Kellogg a declarat că un acord de pace cu Ucraina este „foarte aproape”, subliniind că rezolvarea viitorului regiunii Donbas și a centralei nucleare Zaporojie rămâne esențială pentru încheierea conflictului.
Trimisul special al preşedintelui american în Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina este "foarte aproape" şi depinde acum de rezolvarea a două probleme principale nerezolvate: viitorul regiunii Donbas din Ucraina şi a centralei nucleare Zaporojie, transmite duminică Reuters.
Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte între separatiştii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene din Donbas, care este alcătuit din regiunile Doneţk şi Lugansk.
Războiul din Ucraina este cel mai sângeros conflict european de la al Doilea Război Mondial încoace şi a declanşat cea mai mare confruntare dintre Rusia şi Occident de la începutul Războiului Rece, aminteşte Reuters.
Keith Kellogg, care urmează să se retragă în ianuarie, a declarat la Forumul Naţional de Apărare Reagan că eforturile de rezolvare a conflictului se află în "ultimii 10 metri", despre care a spus că sunt întotdeauna cei mai dificili.
Cele două probleme principale nerezolvate, a explicat Kellogg, sunt legate de teritoriu - în principal viitorul Donbasului - şi de viitorul centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, cea mai mare din Europa, care se află sub control rusesc.
"Dacă vom rezolva aceste două probleme, cred că restul lucrurilor se vor rezolva destul de bine", a declarat Kellogg sâmbătă la Biblioteca şi Muzeul Prezidenţial Ronald Reagan din Simi Valley, California.
"Suntem aproape. Suntem foarte, foarte aproape", a spus Kellogg.
Kellogg, general-locotenent în retragere care a luptat în Vietnam, Panama şi Irak, a declarat că dimensiunea victimelor cauzate de războiul din Ucraina a fost "oribilă" şi fără precedent în ceea ce priveşte un război regional.
Kellogg a spus că, împreună, Rusia şi Ucraina au suferit peste 2 milioane de victime, morţi şi răniţi deopotrivă, de la începutul războiului. Nici Rusia, nici Ucraina nu dezvăluie estimări credibile ale pierderilor lor, remarcă Reuters.
Moscova susţine că estimările occidentale şi ucrainene exagerează dimensiunea pierderilor sale, iar Kievul spune că Moscova umflă estimările pierderilor ucrainene.
Rusia controlează în prezent 19,2% din Ucraina, inclusiv Crimeea, pe care a anexat-o ilegal în 2014, întregul Lugansk, peste 80% din Doneţk, aproximativ 75% din Herson şi Zaporojie, precum şi porţiuni din regiunile Harkov, Sumî, Nikolaev şi Dnipropetrovsk.
Un proiect de acord de pace al SUA în 28 de puncte, divulgat în mod neoficial, apărut luna trecută, i-a alarmat pe oficialii ucraineni şi europeni, care au declarat că SUA se pliază pe principalele cerinţe ale Moscovei în privinţa NATO, a controlului rusesc asupra unei cincimi din Ucraina şi a restricţiilor asupra armatei ucrainene.
Această propunere, despre care Rusia susţine acum că are 27 de puncte, a fost împărţită în patru componente diferite, potrivit Kremlinului. Conţinutul exact nu este de domeniul public.
Conform propunerilor iniţiale ale SUA, centrala nucleară Zaporojie, ale cărei reactoare sunt în prezent în stare de oprire la rece, ar urma să fie repornită sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), iar energia electrică produsă ar urma să fie distribuită în mod egal între Rusia şi Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că a avut o convorbire telefonică lungă şi "substanţială" cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, şi cu ginerele preşedintelui american, Jared Kushner.
Kremlinul a declarat vineri că se aşteaptă ca Kushner să fie cel care se ocupă de elaborarea unui posibil acord, conform Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Noua strategie de securitate a SUA: Reacția Rusiei
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News