De ce greșesc sondajele privind votul. Efect pervers al marketingului agresiv și înșelătoriilor prin telefon
Operatorii de interviuri telefonice, pe baza cărora se estimează intenția de vot, se confruntă cu un fenomen care explică de ce sondajele diferă tot mai mult de rezultatul de la urne. Vorbim de sondajele realizate corect, pentru uzul intern al strategilor de campanie, nu de așa-zisele cercetări sociologice puse în circulație pentru a influența opinia publică, sau a-i demobiliza pe adversarii politici.
Sondajele se realizează prin metoda CATI (Interviu Telefonic Asistat de Computer). Operatorii sună la numere de telefon generate de computer, încercând să ”nimerească” persoane care se încadrează în cotele din eșantion: 150 de fermieri, 300 de angajați cu studii medii, 100 cu studii superioare, 50% bărbați, 50% femei, 15% tineri... etc.
Pot apărea erori dacă eșantionul nu e făcut corect, dacă întrebările sunt puse într-o ordine care distorsionează răspunsurile, dacă operatorii tastează greșit, dar computerul care ”asistă” face ca marja de eroare să fie acceptabilă.
Principala problemă este însă rata uriașă a celor ce refuză să răspundă. Ori închid telefonul imediat ce aud despre ce e vorba, ori nici nu-l deschid, dacă nu cunosc numărul.
Marketingul agresiv care folosește operatorii din call-center, sau roboții pentru a obține comenzi prin telefon cu tot felul de oferte, de la servicii financiare la expresoare de cafea, concursurile și reclamele, plus multe mesaje tip spam au obosit publicul.
Operatorii de interviuri telefonice acționează în timpul zilei, pentru a nu deranja respondenții seara sau dimineața. Dar, persoanele active fie nu au timp pentru astfel de convorbiri, fie folosesc telefonul în activitatea curentă, iar discuția e întreruptă de alte apeluri.
Înșelătoriile prin telefon s-au înmulțit și îi fac pe oameni reticenți în a se angaja în convorbiri cu necunoscuți. Apelurile telefonice false (spoofed), mesajele de genul ”Ți s-a aprobat un credit” sau solicitarea continuării apelului pe Whatsapp, pentru furtul de date, atacurile tip vishing au făcut victime, iar avertizările sunt intens mediatizate, iar refuzul apelurilor de pe numere de telefon necunoscute este o reacție firească de autoprotecție.
Ca urmare, sondajele nu pot afla ce intenție de vot au între 70-80% dintre alegători, erorile generate de rata mare a refuzului fiind mai importante decât cele date de spirala tăcerii, în care se evită nominalizarea unor candidați percepuți drept indezirabili pentru majoritate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
