Sondajele de tip exit-poll au plasat USL mai jos decât a consemnat rezultatul final. Dacă USL era creditat, în ziua votului, cu 55% din opțiunile exprimate, conform răspunsurilor înregistrate la ieșirea din secțiile de votare, după numărătoarea BEC a reieșit un scor mai mare, de 68-60 de procente. De regulă, această situație este întâlnită în cazul partidelor de Opoziție, când unii alegători se tem să recunoască în fața operatorului de interviu că au votat împotriva Puterii.
În schimb, în colegiul în care a candidat Victor Ponta, sondajele la ieșirea de la urne au indicat 65-67 la sută pentru premier, în disputa cu Dan Diaconescu, iar în final a ieșit un scor mai mic, de doar 60 de procente.
Politologul Alfred Bulai găsește două explicații pentru acest comportament al repondenților la sondajele de opinie. ”Există un anume conformism, al unor votanți, care se feresc să adimită că au votat cu Puterea. Mai pe șleau spus, este frica de a se pune rău cu stăpânirea. Astfel, este posibil ca unii să se fi temut, după ceea ce au constat în vară, la referendum. Pe de altă parte, intervine și rușinea. Când votează un candidat care e perceput ca pierzător, sau cu care nu prea te-ai afișa, unii spun operatorului că au votat cu cel perceput drept câștigător, sau bifează Nu știu/Nu răspund. În cazul lui Dan Diaconescu, cred că multora dintre cei care l-au votat le este rușine să recunoască acest lucru”.
Comparativ cu alte alegeri, refuzurile de a răspunde la exit poll sunt mai mari și pot afecta estimările, a avertizat pe blogul său Cătălin Stoica, directorul CURS, institut care, împreună cu Avandgarde au realizat cercetarea pentru TVR. Directorul CURS dă vina pe polarizarea extremă a campaniei electorale, dar și pe procurorii care au făcut exces de zel, la referendum, speriind alegătorii. Din compararea exit-poll-urilor cu rezultatele finale, rezultă că 3-5 la sută dintre românii care au votat s-au temut să-l supere pe Traian Băsescu și instituțiile pe care acesta le controlează.
Expertul în comunicare politică Antonie Momoc crede că în percepția publică abia după alegerile din 9 decembrie se poate vorbi despre o schimbare de regim. ”Oamenii percep încă regimul din România ca fiind al lui Băsescu, iar pe Ponta și Antonescu ca oponenți ai acestuia, a spus Momoc. De aceea, electoratul a avut un comportament de raportare de parcă USL ar fi încă în Opoziție, iar Traian Băsescu și partidul său controlează jocurile. Adevărata schimbare de regim, în această perspectivă, nu poate fi percepută decât după 9 decembrie, sau când publicul va avea sentimentul înfrângerii lui Băsescu”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
