• Ce cred românii despre situația din Ucraina și modul în care am putea fi afectați- Institutul Argument, studiu sociologic

Studiile s-au derulat în perioada 2-3 martie 2022, cu respondenți din mediul urban și din mediul rural, femei și bărbați cu vârste între 19 și 67 de ani, cu diverse profiluri socio-profesionale (de la studii primare până la persoane cu studii post-universitare, studenți, pensionari, liber profesioniști și angajați).

Cine credeți că este principalul vinovat pentru războiul din Ucraina?

Cei mai mulți intervievați consideră că Putin este principalul vinovat, însă există mai multe răspunsuri nuanțate. Atât persoane din mediul urban, cât și din rural consideră că alături de Putin, vina este și a celor din jurul său (˝camarila˝ fiind cuvântul folosit de cei din mediul urban, sau ˝acoliții”, cum spun cei din mediul rural). Cei care declară că Putin este vinovat, pentru că ˝cel puțin așa zice mass media˝, lăsând o urmă de îndoială asupra acestui fapt, sunt grupați mai ales în mediul rural. Răspunsuri potrivit cărora Ucraina este prinsă la mijloc între cele două mari superputeri s-au înregistrat în urban, la persoane de sex masculin, cu vârsta peste 65 de ani.

Când credeți că se va termina războiul din Ucraina? Cum credeți că se va încheia?

Răspunsurile privind intervalul de timp în care ar putea să se încheie războiul din Ucraina variază de la câteva zile (˝minim 10 zile˝) la câteva luni. Unul dintre respondenți a spus chiar că nu se va încheia niciodată acest conflict. Dacă Rusia va stăpâni teritorii ucrainene, ˝vor fi lupte de gherilă˝, consideră un bărbat, în vârst de 45 ani, din mediul urban. Au mai fost avansate și răspunsuri fără dată certă, apreciindu-se că războiul va dura până când vor fi atinse toate interesele (aceste răspunsuri au fost date mai ales de către persoane de sex feminin), iar persoane în vârstă, din mediul rural, au considerat că războiul se va încheia când Putin va fi asasinat de cei din jurul său.

Legat de modul în care se va pune capăt acestui conflict, părerile sunt din nou împărțite. Unii respondenți consideră că războiul se va încheia atunci când ˝se va găsi o soluție diplomatică, aparent între Ucraina și Rusia, practic între Statele Unite și Rusia˝, alții consideră că este posibilă o victorie militară a lui Putin, dar acesta nu va domina niciodată Ucraina ˝pentru că ucrainenii luptă și sunt uniți˝. Unii cred că Rusia se va destrăma (˝statele mici din Federația Rusă își doresc independența – cazacii, kurzii, tătarii˝),  dar se ia în calcul și o împărțire a Ucrainei, Rusia urmând a controla partea de est a Ucrainei, iar restul teritoriului va rămâne sub controlul Kievului.

Credeți că Putin va lansa bombe nucleare? Dacă nu, de ce?

În acest caz, răspunsul este unanim: toți cei intervievați consideră că Putin nu va lansa bombe nucleare. Motivele percepute pentru neutilizarea armelor nucleare variază. Unii consideră că Putin știe că dacă lansează bombe nucleare, ˝toți ar avea de suferit, inclusiv rușii˝, întrucât NATO ar reacționa, iar˝Rusia va fi distrusă de NATO, nu ar fi în avantaj˝. Putin ar declanșa un război nuclear pe care nu și-l dorește, sau nu ar putea să acționeze armamentul nuclear întrucât decizia nu îi aparține în unanimitate , consideră în principal persoanele în vârstă, atât din rural cât și din urban, indiferent de gen.

Credeți că Rusia va ataca România? Dacă da, în ce împrejurări?

Toți cei intervievați cred că România nu va fi atacată militar de către Rusia, unii dintre respondenți apreciind că atacurile vor fi doar economice sau că vor fi însă amenințări. În mică măsură, persoane din rural se tem că vom avea de suferit întrucât nu vom mai avea acces la o serie de resurse și nici nu vom mai putea tranzita spațiul aerian rusesc cu avioane comerciale.

Mai mulți respondenți consideră că dacă Rusia ar ataca România, ar ataca de fapt alte forțe: NATO, ori Statele Unite, existând pericolul să înceapă al treilea război mondial.

Credeți că suntem pregătiți pentru o eventuală confruntare armată cu Rusia pe teritoriul nostru?

Majoritatea respondenților consideră că nu suntem pregătiți pentru o eventuală confruntare armată pe teritoriul nostru. Există însă și respondenți care cred contrariul: suntem pregătiți pentru că nu suntem singuri, ˝suntem ajutați și de alte țări din Uniunea Europeană și din NATO˝, iar ˝NATO face antrenamente la noi”. Intervievații tineri, din mediul urban, au mai puțină încredere în capacitatea militară a României decât persoanele în vârstă de peste 50 de ani, sau de cei din rural. Lipsa de încredere este explicată nu prin experiența directă, ci din presă, care dă exemple de generali făcuți ”pe pile”, ”la apelul bocancilor”, și pe proasta înzestrare a forțelor armate (”avioane care cad”, ”nu avem tancuri, rachete” etc).

Dacă Rusia va ataca România, credeți că NATO ne va apăra?

Unii respondenți cred cu tărie că NATO ne va apăra în cazul unui atac din partea Rusiei, bazându-se  fie pe experiența istorică (își respectă cuvântul) fie pe considerente pragmatice (e interesul lor, sunt și ei atacați, își pierd prestigiul. Chiar discursul populist-naționalist devine un argument în sprijinul ideii că NATO va apăra România (”Este interesul lor să ne apere, suntem piață de desfacere˝, consideră un bărbat, în vârstă de 67 ani, din mediul rural). Un singur respondent consideră că mai degrabă nu vom fi apărați de NATO în cazul unui atac din partea Rusiei: ˝nu își strică relațiile pentru cineva așa neînsemnat ca noi˝, spune o femeie, de 41 ani, din mediul urban.

V-ați făcut provizii de mâncare?

Majoritatea intervievaților din rural au spus că nu și-au făcut provizii de mâncare (˝nu are rost˝), dar unii respondenți din urban recunosc faptul că s-au aprovizionat sau intenționează să o facă. Experiența carantinei, ”când am strâns degeaba rezerve” este cea care îi face pe români să nu ia cu asalt magazinele, în perspectiva unei crize alimentare.

V-ați făcut provizii de medicamente?

Majoritatea respondenților spun că nu și-au făcut nici provizii de medicamente. Unii menționează că au în mod uzual destul de multe medicamente în casă, alții apreciază că nu au niciun motiv pentru care să facă acest lucru alții spun că pur și simplu nu au avut timp. Interesul pentru iodură de potasiu este limitat, un sigur respondent menționând acest supliment (”care oricum nu se găsește”)

Dincolo de răspunsurile la întrebările adresate, unii respondenți – mai ales femei - au ținut să își exprime totuși îngrijorarea legată de un potențial conflict în care ar fi antrenată și România, temându-se ca soții și băieții lor să nu fie înrolați.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News