VEZI ȘI: Oportunitate URIAȘĂ pentru români. Acces la terapie de vârf
Iată cele mai importante declarații ale lui Călin Gălășeanu, președinte ARPIM:
De ce lista cu medicamente compensate a lui Nicolăescu n-a fost bună
VEZI ȘI: TRAFIC medicamente false. Pericol medicamente românești
Întrebat de ce n-a fost bună lista de medicamente compensate realizată în timpul fostului ministru al Sănătății Eugen Nicolaescu, Călin Gălășeanu a declarat, la DC NEWS LIVE, că "lista din luna februarie nu conținea mecanisme de delistare a medicamentelor compensate vechi". Cât despre noua listă, dacă s-a făcut această modificare, președintele ARPIM a subliniat că "în teorie sau nivelul de compensare va scădea, să zicem, până la 20%".
Cât despre cum s-a ajuns de la o listă de 140 de medicamente la doar 20, Călin Gălășeanu a precizat că "s-a ajuns prin criteriile de includere, care sunt parte integrată în legislație".
Studiile clinice, oportunitate pentru români
Mulți români au acces la terapie de vârf pe care statul nu și-o permite.
"Companiile noastre fac investiții în partea de studii clinice. De ce este acest lucru important? În studiile clinice, pacienții din România au acces la niște terapii de vârf unde probabil nu vor avea acces în viața reală. Pe de altă parte, vorbim și despre o investiție numerică. Într-un an de zile, companiile axate pe cercetare și dezvoltare investesc în jur de 200 milioane de euro în acest domeniu", a zis Călin Gălășeanu la DC News Live.
"Pe de-o parte, sunt studiile medicamentelor în viața reală, pe diverse tipuri de populație. Pe de altă parte, există studii care se fac sub auspiciile Agenției Europene ale Medicamentului pentru medicamente care urmează să fie aprobate în UE. Industria farmaceutică este una dintre cele strict controlate industrii. Comportamentul industriei este același în toate țările", a conchis Călin Gălășeanu.
Medicamentele false
Întrebat dacă un pacient nu foarte informat trebuie să se teama de medicamentele românești ca variantă mai ieftină pentru medicamentele straine, Călin Gălășeanu a spus: "Primul care trebuie să informeze corect pacientul este medicul curant. După care, urmează farmacistul care are un rol foarte important în tot ce înseamnă terapie medicamentoasă. Există Agenția Națională a Medicamentului care veghează asupra tuturor domeniilor legate de politica medicamentului, astfel încât pacienții români să fie tratați cu produse sigure și acceptate".
De asemenea, întrebat cât de mare este "traficul" de medicamente neautorizate în România, Călin Gălășeanu a zis: "Nu cred că avem date în acest sens și prefer să nu speculez. Este un fenomen care - dacă există - este îngrijorător din două motive: primul se referă la siguranța bolnavului, iar al doilea este legat de factorul economic. Nimeni nu ar trebui să dea bani pe medicamente false care pot face și rău".
Situația industriei farmaceutice din România
"Eu cred că ar trebui sa ne uităm și la ce fac țările din jurul nostru și vreau să vă spun că industria farmaceutică în România a trecut prin diverse faze vizavi de, hai să spunem, etaloanele sau badge mark-ul la care ne uitam. Acum 10 ani, noi ne uitam la țări precum Marea Britanie, Franța, Germania. Acum 5 ani ne uitam la țări precum Polonia, Cehia, Ungaria, vizavi de lista de medicamente. Acum badge mark-ul nostru este unul mult mai modest și ne uităm la Bulgaria. Bunăoară, face revizia listei de compensate de două ori pe an", a declarat Călin Gălășeanu.
Vezi și: Producătorii de medicamente: Ne vom confrunta cu o populație bolnavă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
